Mondializarea economiei, mutatiile de pe piata fortei de munca, rapiditatea schimbarilor tehnologice si sociale, exigentele sporite ale societatii civile reprezinta provocarile carora administratia statelor lumii este nevoita sa le faca fata prin cresterea eficientei si eficacitatii proceselor administrative, ameliorarea capacitatii institutionale de adaptare si inovare, stapanirea diversitatii problemelor, identificarea unor solutii alternative adecvate complexitatii actuale.
Acestea sunt ratiunile pentru care, in prezent, sunt formulate exigente fara precedent orientate atat spre planul extern, cat si spre cel intern, referitoare la asumarea riscului politic, imaginatia politica, inovatia politica, managementul politic.
Pe plan extern este nevoie de o noua gandire strategica si de inovatii radicale in domenii de mare actualitate, cum sunt: relatiile dintre statul national si structurile organizationale transnationale, dintre statul national si organizatiile spatial – administrative (regionale, locale), precum si constructia institutiilor care transced statul national si care determina viitorul tarilor in cadrul Uniunii Europene, dar si al Europei intr-o lume globalizata. Urmatorii anii vor insemna participarea statului natiune, principalul actor al integrarii, la configurarea noului model al Europei Unite din punct de vedere politic, economic si social...
