Activitatea societatii omenesti se infatiseaza ca un complex de actiuni si relatii pe care le promoveaza participantii, adica subiectii acestei activitati, respectiv indivizii, grupurile de indivizi sau institutiile ce-i reprezinta in ansamblul lor sau pe comunitati definite dupa diferite criterii. Aceasta activitate se concretizeaza in procese formative (fabricarea unui bun, culegerea unei informatii, efectuarea unui serviciu, crearea unei opere de arta sau stiintifice etc.) si in fluxuri de transfer exprimand, in general, dorinta fiecarui participant de a-si satisface nevoile de consum, de a-si asigura si imbunatati existenta.
Derularea unui proces formativ presupune existenta unor mijloace pe care initiatorul acestui proces le foloseste in scopul elaborarii, construirii obiectului (bun, serviciu, informatie) pe care el si-a propus sa-l obtina. Mijloacele se pot afla in patrimoniul subiectului sau, de cele mai multe ori, trebuie constituite pe seama unui flux de transfer.
Obiectul fluxului de transfer il formeaza chiar bunurile, serviciile, informatiile etc. pe care le-au construit subiectii activitatii sociale. Atat aceste obiecte, cat si mijloacele utilizate pentru producerea lor pot fi exprimate atat fizic, material, cat si valoric, baneste.
