Studiile sistematice asupra creativitatii au ca data de inceput, acceptata de specialisti, anul 1950 (Welsh G.S., 1973, p.231; Puccio G.J., 1989, p. 13), cand J.P. Guilford, in calitate de presedinte al Asociatiei Americane de Psihologie, a elaborat declaratia inaugurala intitulata "Creativity", in care atragea atentia asupra neglijarii acestui subiect de catre psihologi si asupra saraciei studiilor intr-o arie fundamentala a comportamentului uman cu atat de largi implicatii economice si sociale (Guilford J.P., 1950).
In deceniile sase, sapte si opt ale secolului XX, s-a inregistrat "o explozie" de studii, cercetari, articole si carti despre creativitate. Inca din 1963, S.A. Golan a semnalat marea diversitate a motivelor, intereselor, atitudinilor si abordarilor caracteristice cercetarilor in acest domeniu si pentru o rapida orientare el a propus clasificarea lor in patru categorii de baza: studii cu privire la produs, studii cu privire la proces, studii cu privire la masurare si studii cu privire la personalitatea creatoare.
