Termenul de devianta a fost utilizat pentru prima data in anul 1938 de catre sociologii americani T. Sellin ca „ansamblul comportamentelor indreptate impotriva normelor de conduita sau a ordinii institutionale” si de catre R. Merton care considera devianta drept „o reactie normala a oamenilor normali in conditii anormale”[1]Astazi, definitia deviantei, ca si a delincventei – cum vom vedea mai jos - se poate realiza diferit in functie de criteriul utilizat. Cele mai frecvente criterii sunt criteriul normativ si cel statistic:
a) Dupa criteriul normativ, devianta reprezinta o conduita care incalca normele scrise sau nescrise ale societatii, sau ale unui grup social particular. Nota caracteristica pentru actul deviant este incalcarea normei si drept consecinta, dezaprobarea sociala. Cand actul nu mai este dezaprobat, el inceteaza a mai fi deviant. Prin urmare, ceea ce numim deviant, depinde de contextul normativ care reglementeaza comportamentele considerate ca fiind normale;
b) dupa criteriul statistic devianta este o abatere semnificativa de la media comportamentelor membrilor grupului sau ai societatii. media sugereaza „omul mediu”, caci „tipul normal se confunda cu tipul mediu.” (Durkheim)[2]
Indiferent care dintre criterii ar fi utilizat, reprezentand un tip de comportament care se opune celui mediu, normal, conventional sau conformist, prin incalcarea unor norme scrise sau nescrise ale societatii, termenul devianta este utilizat in doua acceptiuni distincte: in raport cu normele sociale si culturale (definitia sociala) si in raport cu codurile legale formale (definitia legala sau juridica).
[1] vezi s. Radulescu, 1994, p.9
[2] E. Durkheim, regulile metodei sociologice, ed. stiintifica, bucuresti, 1974, p. 105.
de precizat totusi ca aceste criterii nu sunt singurele utilizate in definitia delincventei. mentionam aici inca doua criterii pe care le vom dezvolta ulterior: criteriu medical, dupa care devianti sunt persoane care, datorita unor deficiente fizice sau psihice, nu poseda capacitatea de a respecta normele sociale. boala apare astfel ca singura devianta legitima si criteriul reactiei sociale, dupa care devianta un proces definitional (vezi teoria etichetarii).
