Cu totii vrem sa fim informati, despre toate si despre toti. O data informatia dobandita si asimilata, am putea spune ca stim, ca cunoastem –mai in detaliu sau mai superficial, ceva sau pe cineva. Cunoasterea o transformam in cunostinte, adica in efecte ale informarii initiale; dupa cum aceste informatii le vom utiliza intr-un anume scop, care poate initial nu ne era foarte clar in minte. Totul porneste din mintea noastra, converge intr-o anumita masura si cu anumite mijloace catre realitatea inconjuratoare, si se intoarce tot in mintea noastra. intregul se sprijina pe aparenta ca o anumita realitate/informatie e de gasit –se afla undeva. Daca aceasta e mai putin accesibila, am putea spune ca e oculta. Din contra, daca e evidenta si facil de apropriat, amputea spune ca e publica.



Cu cat despre ea stiu mai multi, cu atat ne apropiem de ideea de publicitate, degenerand uneori in notorietate. Cu cat e mai anevoios drumul catre sursa, cu atat spunem ca realitatea/informatia este mai inconjurata de secret, de taina, de clandestinitate sau chiar de ocult. Se poate deci observa ca sfera persoanelor care detin sau au vocatia de a detine o informatie determina in fond caracterizarea acesteia ca fiind publica sau oculta.

Apoi, cotidian suntem sub bombardament mediatic, uneori cu efect pervers: ignorarea evidentei. Reclama e sufletul comertului, dar de aceasta se ocupa dreptul comercial, cu instrumentele sale specifice privind publicitatea/reclama comerciala si concurenta patologica. Mica publicitate din ziarele de zi cu zi sau din jurnalele deja specializate ne indruma pasii cand vrem sa achizitionamun autoturism second hand sau un pui de dog german. Dreptul interfereaza si cu aceste situatii cand se pune problema de a determina in ce masura un anunt de mica publicitate poate fi considerat oferta de contractare –chestiune care e de resortul teoriei obligatiilor. Cine n-a barfit si colportat vesti bune, magulitoare sau nu despre cineva candva? Informatii apocrife si aproximative
pana la fals. Barfa e ruda saraca a opiniei publice si –precum aceasta, ramane in afara juridicului, condamnata la ceea ce este: o simpla stare de fapt. Pe langa toate acestea, exista si sisteme de reguli - organizate legal, prin care cunoasterea unor stari si situatii juridice are drept scop producea unor anumite efecte juridice direct legate de amintita cunoastere: e vorba de publicitatea legala. Iar cand situatiile juridice sunt legate esential de imobile, vom vorbi de o specie a acesteia din urma: publicitatea imobiliara.