In ultimele decenii, majoritatea cercetatorilor care s-au ocupat de domeniul familiei, dar si actorii politici sau opinia publica in general, sustin ideea ca familiile din societatile contemporane au suportat transformari atat de importante incat insusi termenul de "familie" a devenit destul de ambiguu, tinzand sa acopere realitati diferite de cele ale generatiilor precedente. Astfel, tema "crizei" a revenit in forta, de aceasta data in contextul dinamicii alarmante ale noilor structuri familiale alternative.
Cadrul de analiza ales dat de un model pentru care opteaza majoritatea cercetatorilor familiei, cel al trecerii de la traditionalitate la modernitate si postmodernitate. Astfel, modelul traditional (pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea in Europa occidentala) are ca referinta principala familia extinsa. Modelul modern este caracterizat prin familia nucleara (sot, sotie, copil), rata de fertilitate ridicandu-se treptat, odata cu cresterea continua a nivelului de trai si emanciparea femeii. Modelul postmodern sau modelul diversitatii a inceput sa se dezvolte prin anii '60 -'70 in Occident, o data cu "criza" familiei nucleare si cu proliferarea modelelor familiale alternative (intre care familia comasata, coabitarea informala, celibatul definitiv, cuplurile homosexuale etc.).
