Invatamantul, ca domeniu prioritar al vietii sociale, ca ,,intreprindere” de lunga durata, de care depinde formarea celui mai important factor al natiunii-omul pregatit prin studii, forta de munca si specialistii-nu poate si nici nu trebuie sa-si permita sa aiba esecuri. in acest sens, el are nevoie de o conducere competenta si eficienta. Conducerea competenta si eficienta a invatamantului, atat la nivelul sistemului, cat si al institutiei de invatamant, necesita fundamentarea ei stiintifica. La baza acestei fundamentari sta stiinta conducerii invatamantului sau managementul educational.
A fi profesor-manager reprezinta o reformulare, la un nivel calitativ superior, a vechiului rol de conducator al actiunii de formare-dezvoltare a elevilor, prin predarea, invatarea si evaluarea disciplinei de specialitate, prin activitati instructiv-educative. Dupa E. Joita procesul de invatamant, ca proces instructiv-educativ, reprezinta un proces managerial. Principalele activitati manageriale ale profesorului sunt: decizia, previziunea, organizarea, conducerea, reglarea, coordonarea si evaluarea.
Rolurile profesorului manager pot fi deduse mai ales prin raportare la atributiile generale ale managerului (functiile manageriale) si apoi operationalizate in sarcini specifice de conducere (planificare, organizare, decizie, coordonare, control, indrumare, apreciere si reglare), de asigurare a conditiilor de baza (comunicare, sistem informational asupra activitatii, participarea elevilor si gestionarea resurselor specifice).
Romita B. Iucu admite pentru conducerea clasei aceleasi functii cu ale managementului general: planificare, organizare, decizie, evaluare, control, indrumare si consiliere, dar cu adaptari specifice: spre deosebire de alte domenii, profesorul conduce un aspect deosebit: procesul de dezvoltare a personalitatii elevilor unde domina calitatea, rebuturile avand consecinte asupra individualitatii elevilor;
