Semiologia reprezinta studiul simptomelor si a tulburarilor psihice; stabileste conditiile, succesiunea, interdependenta si dinamica tulburarilor mentale. Diferentiere semne - simptome: semnele sunt obiective si reprezinta ceea ce vedem la pacienti; simptomele sunt subiective si reprezinta ceea ce declara pacientii ca simt.

In functie de intensitatea simptomelor, tulburarile psihice se clasifica in: tulburari nevrotice; tulburari psihotice; tulburari datorate nedezvoltarii; demente.



Mai frecvente sunt primele doua tipuri; tulburarile datorate nedezvoltarii si dementele implica pierderea bagajului notional.

Procesele psihice
- de cunoastere: senzatiile, perceptia, atentia, memoria, gandirea, limbajul, imaginatia;
- afective si trebuinte: stabilesc raportul subiectiv intre individ si realitatea obiectiva;
- vointa si activitatea: prin ele se realizeaza actiunile, in conformitate cu scopurile stabilite in mod constient.

A. Semiologia proceselor de cunoastere
Senzatia
- act psihic elementar, monomodal
- realizeaza imaginea singulara a unei insusiri a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare.
- se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor asupra organelor de simt.
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)
- reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor
- sunt imagini subiective ale lumii obiective
- imaginea reflectata devine element de constiinta al subiectului – de ordin ideal
Particularitatile senzatiilor
- instrumente de reflectare nemijlocita a lumii materiale prin sistemul analizatorilor, asupra carora actioneaza direct
- reprezinta reflectarea, pe plan ideal, a proprietatilor separate ale obiectelor si fenomenelor concrete