ARTROLOGIA - este un tesut care defineste: “articulatiile sunt ansamblu de parti moi prin care se unesc 2 sau mai multe oase vecine”. Dupa gradul de mobilitate articulatiile se impart in sinartroze (fixe) si diartroze (mobile). 1.FIXE: nu poseda cavitate articulara, iar dupa tipul de tesut care se interpune intre cele 2 oase care se articuleaza distingem: Sindesmoza, Sinchandroza, Sinostoza.
A. SINDESMOZA: sunt articulatii in care intre cele 2 oase se interpune tesut fibros:
- Sindesmozele dintre oasele coxale si sacru unite prin ligamente interosoase foarte puternice.
- Suturile craniului:- dintate = fronto-parietala.
- solzoase = parieto-occipitala care se articuleaza, sunt taiate oblic.
- cele taiate oblic = parieto-temporale.
- sutura plana in care oasele sunt articulate prin margini drepte = oasele
nazale, dintii.
B. SINCHANDROZA: sunt articulatii in care oasele care se articuleaza se interpune o lama de tesut cartilaginos.
EX: Simfizele = simfiza pubiana.
C. SINOSTOZELE: le intalnim la oamenii invarsta, la oasele craniene si ele sunt rezultate din osificarea primelor 2 – A si B.
2. MOBILE: articulatii cu grad variat de mobilitate. Se impart in: Amfiartroze (semi-mobile) si Artrodii (sferoidale).
A. AMFIARTROZELE sunt articulatii cu suprafete articulare plane sau usor concave (articulatiile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale. EX: centura pelviana.
B. ARTRODIILE sunt articulatii cu o mare mobilitate, elementele artrodiilor sunt suprafete articulare, capsula articulara, membrana sinoviala. Miscarea depinde de forma de forma suprafetelor articulare. Ele se pot realiza in jurul unui ax, a 2 axe sau a 3 axe. Acest fapt permite si o alta clasificare, si anume clasificarea functionala a articulatiilor mobile, dupa gradul de miscare pe care articulatia este capabila sa le execute in raport cu cele 3 planuri: vertical, sagital, transversal.
Astfel deosebim articulatii cu un singur grad de libertate sau articulatii uni-axiale.
1. Articulatii plane: cu suprafete congruente (suprafete care se potrivesc) miscarea lor este numai de alunecare: intre apofizele articulare, cervicale sau interosoase carpiene.
2. Articulatii cilindroide: asemanatoare balamalelor. Un capat articular are forma unui cilindru plin (trohlee) iar celalalt capat este scobit si configurat corespunzator.
Deosebim 2 variante: - articulatie trohleana (articulatia cotului).
- articulatia trohoida (pivot) in jurul caruia se face miscarea.
EX: articulatia radio-cubitala superioara.
Articulatii bi-axiale: articulatia elixoida care are una din extremitatile osoase sub forma de condil
EX: genunchiul sau un condil si o cavitate asa cum este articulatia radio-carpiana.
Articulatiile selare (sa): cu o suprafata convexa si alta concava in sens invers.
EX: articulatia dintre osul trapez si metacarp = trapezo metacarpiana a police.
Articulatia 3 grade de libertate: Articulatia sferoidala sau enortroza sunt alcatuite dintr-un cap articular globulos, mai mare sau mai mic decat o jumatate de sfera. – Coxo femurala.
- Scapulo humerala.
