Stiinta dreptului consta in analiza profunda a realitatilor (relatiilor) sociale, economice, politice si de alta natura privite in dinamica lor in raport cu normele juridice care le reglementeaza. Stiinta dreptului se ocupa cu analiza normelor juridice in raport cu cerintele si nazuintele din care s-au nascut.
1. Dreptul subiectiv
intr-un prim sens, prin drept se intelege prerogativa sau posibilitatea participantului la raportul juridic de a face sau a nu face ceva, ori de a pretinde altor subiecte de drept sa i se dea ceva, inclusiv posibilitatea acestuia de a apela la forta de constrangere a statului in vederea respectarii prerogativelor sale.
Astfel, dreptul apare ca o putere a subiectului, recunoscuta de lege, referitoare la conduita sa ori a altor persoane, putere ce este folosita in vederea fructificarii prerogativelor pe care i le confera legea.
in acest caz, dreptul este legat de titularul lui, motiv pentru care se numeste subiectiv. Avand in vedere faptul ca acelasi titular, in acelasi timp, se bucura de mai multe prerogative, doctrina foloseste sintagma drepturi subiective.
In functie de continutul lor economic, drepturile subiective se impart in -drepturi patrimoniale (ce pot fi evaluate in bani si dintre care cel mai important este dreptul de proprietate) si
-drepturi personal – nepatrimoniale (dreptul la viata, la libertate, la libera circulatie.
Exemple cu privire la frecventa folosirii termenului cat si in privinta continutului termenului in acceptiunea sa de drept subiectiv:
1. am dreptul sa ma casatoresc, intrucat am implinit varsta de 18 ani (din domeniul dreptul familiei);
2. am dreptul sa ma inscriu in anul II de studii intrucat am promovat primul an (din domeniul dreptului administrativ);
3. am dreptul sa petind pretul pe lucrul vandut si predat (din domeniul dreptului civil);
4. am dreptul sa pretind salariul pe luna expirata intrucat am fost prezent, am lucrat in toate zilele lucratoare indeplinindu-mi obligatiile de munca, etc.).
Asadar termenul drept se foloseste frecvent in aceasta acceptiune, fie in viata cotidiana, fie in viata juridica.
Din definitie si din exemplele date rezulta ca dreptul in acceptiunea sa de drept subiectiv are urmatoarele trasaturi:
- drepturile subiective sunt prerogativele recunoscute unei persoane fizice sau juridice;
- continutul acestor prerogative consta in a pretinde ceva de la altcineva;
- drepturile subiective sunt strans legate de persoana omului (de titularul lor);
fiind legate de titularul lor drepturile subiective sunt intotdeauna prerogative concrete;
- drepturile subiective sunt infinite la numar;
- drepturile subiective pot avea natura juridica diferita in raport de ramura de drept ale carei norme le reglementeaza;
- in privinta continutului lor, drepturile subiective sunt limitate totusi de lege si de bunele moravuri in sensul ca ele exista si pot fi exercitate numai in masura limitelor date de acestea;
- drepturile subiective constituie o categorie juridica prin mijlocirea careia titularii lor pot participa la schimburile de valori care cad sub incidenta reglementarii juridice;
Din definitie si din exemple rezulta ca un drept subiectiv apartinand unui subiect de drept, de regula ii corespunde o obligatie altui subiect de drept (a celui de la care se pretinde sa savarseasca ceva) ‘
Subiect (1)Drept subiectiv.Drept obiectiv.Dreptul ca stiinta.Dreptul ca arta.
Subiect (2) Caracterele dreptului.
Subiect( 3) Principiile generale ale dreptului.
Subiect (4)Elementele constitutive ale statului.Functiile statului.
Subiect( 5) Forma statului.
Subiect (6) Statul de drept.
Subiect (7) Conceptul de sistem al dreptului.Criteriile de constituire a sistemului dreptului.
Subiect 8) Componentele sistemului dreptului.Diviziunile generale ale dreptului.
Subiect (9)Ramurile dreptului romanesc actual.
Subiect (10)Sistemul romano-germanic.
Subiect (11)Sistemul anglo – saxon.
Subiect(12) Sistemul socialist. Sisteme religioase si traditionale.
Subiect (13) Izvoarele dreptului.
Subiect 14)Caracterele normei juridice.
Subiect (15) Structura normei juridice(schema).
Subiect (16) Ipoteza normei juridice.
Subiect (17) Dispozitia normei juridice.
Subiect (18) Sanctiunea normei juridice.
Subiect (19) Clasificarea normei juridice(schema).
Subiect (20) Intrarea in vigoare a normei juridice.
Subiect (21) Actiunea normei juridice.
Subiect (22) Iesirea din vigoare a normei juridice.
Subiect 23) Actiunea normelor juridice in spatiu.Actiunea normelor juridice asupra persoanei.
Subiect (24) Formele de interpretare a normelor juridice.
Subiect (25) Metode de interpretare a normelor juridice.
Subiect (26) Rezultatul interpretarii normelor juridice.
Subiect( 27)Caracterele raportului juridic.
Subiect (28) Subiectele raportului juridic.
Subiect (29) Continutul raportului juridic.
Subiect (30) Obiectul raportului juridic.
Subiect (31)Conditiile raspunderii juridice.
Subiect (32) Formele raspunderii juridice.
