Dupa parcurgerea acestui capitol, studentul va fi capabil sa defineasca probabilitatea, variabila aleatoare discreta si continua, sa explice de ce este nevoie de teoria probabilitatilor in studiul riscului, sa defineasca si sa calculeze principalele marimi numerice ale unei variabile aleatoare.
3.1. Probabilitatea si riscul. Cateva elemente de ordin general
Atunci cand ne-am referit, in Capitolul 1, la exemplul fabricantului de automobile, am discutat despre faptul ca in descrierea conceptului de risc apar notiunile de pierdere asteptata si de variabilitate in jurul acestei valori. De asemenea, atunci cand ne-am referit la risc in sens general am amintit ceva despre rezultatele posibile ale evenimentului potential generator de pagube si despre probabilitatile cu care apar.
Nu este deloc surprinzator, prin urmare, ca am simtit nevoia sa includ in aceasta lucrare un capitol care sa reaminteasca principalele notiuni de tepria probabilitatilor si statistica pe care le vom aplica in capitolul urmator strict legate de problematica evaluarii riscului.
Elementele de teoria probabilitatilor, desi deseori au darul sa ii sperie pe studenti, sunt insotitoarele noastre permanente inca din copilarie. Destul de devreme in existenta noastra constentizam ca uneori lucrurile evolueaza altfel decat ne-am fi dorit, decat am planificat sau decat ne-am asteptat si tot relativ de timpuriu intelegem ca exista evenimente de care este bine sa ne ferim. Intuim, asadar, si conceptul de probabilitate ca sansa (sau nesansa?) de a face fata unei anumite situatii si de asemenea notiunea de risc, sau de pericol potential, ca eveniment posibil pentru care ne dorim sa putem masura macar probabilitatea de manifestare.
