Atat identitatea cat si diferentele dintre civilizatii, specificul si varietatea valorilor, formele in care se exprima comunitatile umane in genere sunt explicabile si prin viziunea pe care o au oamenii asupra existentei. Acest concept problema, "viziunea", desi nu ocupa un loc prea important in analizele filosofice si estetice, exercita totusi o influenta considerabila in expresia umana. Conceptul in cauza, in esenta, defineste perceptia pe care o au oamenii despre ceea ce sunt si ceea ce fac. De aceea, faptele de cultura si civilizatie sunt puternic marcate de aceasta viziune. inchegarea unei viziuni este un proces de lunga durata nu numai la nivelul individului, ci mai ales al comunitatilor. Constituirea unei viziuni este un indiciu de maturitate intr-o cultura la care participa toate componentele vietii spirituale si materiale. Viziunea ar putea fi echivalentul originalitatii in planul creatiei si al vietii sociale.
Se pare ca cea mai reusita denumire si definitie a viziunii s-a inchegat in limba germana prin cuvantul Weltanschaung in jurul anului 1800 prin filosoful romantic german F.E.Schleiermacher. in aceasta acceptiune Weltanschaung desemneaza un ansamblu de cunostinte despre gandirea, sentimentele, vointa si comportamentul omului, despre experienta, cu alte cuvinte o imagine despre lume si existenta umana ca un tot conceptual. Totusi cuvantul Weltanschaung nu reuseste decat o traducere aproximativa din limba germana. Traducerea "conceptie asupra lumii" este prea intelectuala, iar traducerea "viziune asupra lumii" nu este suficienta. Cuvantul Weltanschaung desemneaza un mod de intelegere globala de catre individ asupra lumii si existentei sale din punctul de vedere al inteligentei, al afectivitatii si actiunii. K.Jung admite ca in acest sens general toata lumea are o anumita imagine asupra universului si lumii. in sens filosofic si estetic, cuvantul Weltanschaung a avut la unii autori ca M. Montaigne si Nietzsche, la unul in Eseuri, la celalalt in Aforisme, intelesul de doctrina coerenta care influenteaza si marcheaza creatia si gandirea unei comunitati. Uneori cuvantul Weltanschaung se foloseste in literatura si filosofie pentru a desemna opera de ansamblu a unor pictori sau muzicieni, de exemplu, universul artistic al unui Jerome Bosch sau Breugel Cel Batran, a lui Rubens sau Rembrandt, universul muzical a lui Mozart sau Wagner.
