Reprezinta efectivul raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Densitatea prezinta o semnificatie deosebita pentru supravietuirea populatiilor deoarece ea exprima „incarcatura terenului”, capacitatea biotopului de a suporta o anumita cantitate de biomasa. In cazul suprafetelor terestre efectivul se raporteaza de obicei la m2 (exemplu la gasteropode: 2 ind de Helix pomatia / m2) sau la ha (exemplu la mamiferele mari: 4 indivizi de Capreolus capreolus / ha).
Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite (doua valori-prag). O valoare superioara care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.
Conform Principiului lui Allee densitatea limita, respectiv supra- sau sub- aglomerarea nu sunt favorabile supravietuirii speciei. Supraaglomerarea este nefavorabila deoarece resursele de mediu sunt limitate si lupta pt supravietuire este acuta si pune in pericol securitatea speciei. Subaglomerarea nu este benefica deoarece in conditiile unui efectiv redus de exemplare nu se poate asigura perpetuarea speciei si nici resursele de mediu nu sunt utilizate eficient.
