Depresiunea colinara a Transilvaniei

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Gilbert Durand
Se intinde pe o suprafata de aproape 26.000km2 . Reprezinta o unitate geologico-structurala la interiorul Carpatilor, din punct de vedere morfologic prezentandu-se ca unitate de podis dar marginal si de dealuri si depresiuni submontane.

Devine depresiune spre sfarsitul Cretacicului si inceputul Paleogenului si se prelungeste pana in Pliocen si inceputul Cuaternarului. S-a format prin scufundarea unui teritoriu intins la interiorul Carpatilor dupa un sistem de falii profunde, fiind ocupata de ape si functionand ca un bazin de acumulare pana in Pliocen si inceputul Cuternarului, rezultan ca aceasta unitate apartine Neozoicului.



Se pun in evidenta 2 etape structurale:
Prelaramic – care sorespunde fundamentului;
Postlaramic – care formeaza umplutura sedimentara a depresiunii.

Fundamentul este constituit din sisturi cristaline si formatiuni sedimentare de varsta apartinand perioadelor de pana la Cretacicul Superior. Sisturile cristaline din fundament sunt de mare complexitate, intersectate in depresiuni prin foraje la adancimi diferite respectiv intre 1000-2900m in zonele marginale si pana la 3200m in centrul depresiunii, in zona Pogaceaua si Stupini la nord de Mures. Şisturile cristaline sunt epimetamorfice sau epizonale mai ales in est, in principal cloritosericitoase sau mezometamorfice in vest unde sunt micaisisturi, mica alba, biotita, mica neagra, sisturi cuartitice si calcare cristaline.

Formatiuni asemanatoare fundamentului sunt prezente la suprafata in NV depresiunii in „jugul intracarpatic”, respectiv in Meses, dl. Dumbrava, Dealul Mare-Prisnel si masivul Preluca pentru ca aici formatiunile au ramas la suprafata. Masivul Preluca – este situat la vest de orasul Tg. Lapus, intins pe cativa zeci de km, format din paragnaise in centrul masivului, calcare cristaline in zona Razoare cu carbonati de mangam care se si exploateaza la Razoare.