Dezbaterile in jurul guvernantei corporatiste s-au intensificat in decursul anilor 1990, mai intai in tarile anglo-saxone, apoi in Europa continentala, pentru a se extinde la scara mondiala. Interesul public pentru o asemenea problema este focalizat pe analiza puterii conducatorilor si a limitelor in cadrul carora aceasta se poate exercita.
Din punct de vedere istoric, guvernanta decidentilor politici a precedat-o pe cea a conducatorilor societatilor cotate, care reprezinta forme organizationale recente. In egala masura, se poate afirma ca dreptul societatilor a avut ca izvoare, principiile statelor democratice, pentru a-si organiza propriile structuri de putere.
Conceptul de guvernanta corporatista este abordat in literatura de specialitate in mai multe sensuri, dupa cum urmeaza:
1. "combinatie de legi, regulamente si coduri de conduita adoptate in mod voluntar, care asigura companiei posibilitatea de a atrage capitalul financiar si uman necesar activitatii sale si posibilitatea de a-si desfasura activitatea in mod eficient astfel incat sa-si asigure existenta prin generarea de valoare pe termen lung pentru actionarii sai si societate in ansamblu" (Banca Mondiala, 1999)
