Socialismul de catedra (stat) : Johann Karl Rodbertus 1805-1875 , Adolph Wagner 1835 – 1917 , Ferdinand Lassalle 1825 – 1864. A doua jumatate a secolului al XIX-lea a ramas in istoria gandirii economice si printr-o celebra disputa, cunoscuta si sub numele de «cearta pentru metoda», care opunea partizanii si adversarii metodei abstractizarii a clasicilor.
Acest conflict de idei, sub aparentele analizei pur stiintifice, ascundea opozitia fundamentala dintre politica economica inspirata de liberalism si politica economica inspirata de etatism, protectionism si interventionism.
Economistii, adepti ai metodei abstractizarii, sunt fondatorii microeconomei traditionale, iar oponentii lor sunt initiatorii economiei sociale si institutionalismului.
«Cearta pentru metoda» aaratat cum se poate transforma un conflict din stiinta intr-o controversa ideologica; «cearta pentru metoda» a creat un clivaj ireversibil intre cercetatorii economiei, confirmand ca neangajarea este o minciuna prin omisiune.
Sursele «disputei pentru metoda» se gasesc in miscarile stiintifice succesive in gandirea economica, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, declansate in Germania, indeosebi scoala istorica si in precursorii lor: S. de Sismondi si Fr. List.
Ideile scolii istorice erau indreptate impotriva economiei politice a clasicilor, critica istoristilor acuzand, atat tendinta acesteia de a fi redusa la un numar mic de principii teoretice, formulate asemenea postulatelor geometrice, cat si aria redusa a subiectelor economice
