Drept roman - notiuni de baza

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu manuel gutan
Cetatea Romei a fost edificata material de catre etrusci in sec. al VII-lea i.Hr.. inlaturand organizarea gentilica, statul a aparut la jumatatea sec. al VI-lea i.Hr. in timpul regelui Servius Tullius. Sub aspectul formei de guvernamant, Roma a cunoscut trei epoci: epoca regalitatii (750-509 i.Hr.), epoca republicii (509-27 i.Hr.) si epoca imperiului (27 i.Hr.- 565 d.Hr.).

Epoca imperiului se imparte, la randul ei, in doua perioade: perioada principatului (27i.Hr.-284d.Hr.) si perioada dominatului (284-565). in cadrul fiecarei epoci statul a cunoscut o organizare specifica. in epoca regalitatii puterea politica era impartita intre rege, senat si comitia curiata. in epoca republicii un rol esential pe langa senat, comitia curiata si comitia centuriata l-au jucat magistratii superiori – cenzorii, consulii, pretorii, guvernatorii de provincie- si magistratii inferiori – edilii, questorii etc. Pe masura ce puterea imparatului va creste, atributiile si importanta diverselor institutii ale statului roman vor scadea. in schimb, vor creste rolul si imprtanta diveselor organe auxiliare ale imparatului: consiliul imperial, birourile si functionarii imperiali.



Aparitia si evolutia istorica a dreptului roman marturisesc cel mai bine despre modul in care dreptul s-a conturat treptat in societatea umana ca obiect al unei stiinte juridice autonome (jurisprudentia). intr-o societate romana arhaica, profund marcata de religios si impregnata de ideea de morala, acest proces a dobandit forma unei disocieri lente dar sigure intre drept (jus) si divin (fas), intre drept (jus) si normele morale (mores).

2. Doctrinei dreptului roman si, in special, lui Ulpian ii apartine acea summa divisio ce sta astazi la baza diviziunii dreptului in familia juridica romano-germanica: drept public si drept privat. Publicum jus est quod ad statum rei Romanae spectat, privatum jus est quod ad singulorum utilitatem pertinet. Acelasi Ulpian precizeaza ca fiecare mare diviziune cuprinde, la randul ei, trei subdiviziuni. Dreptul public cuprinde cultul (in sacris), sacerdotiile (in sacerdotibus) si magistraturile (in magistratibus).