Cunoasterea - bun public sau bun privat
1. Delimitari ale notiunii de cunoastere
In societatea americana se recunoaste de multa vreme ca prosperitatea se bazeaza pe cunoastere si pe aplicatiile foarte utile ale acesteia. Din experienta ultimului secol se observa ca sursa, concentrarea si distributia cunoasterii ar putea sa se schimbe dramatic.
Cunoasterea tacita si codificata
Cunoasterea nu este un activ (valoare) omogen, ci unul foarte diferentiat. Conform lui Polanyi (1966) este util sa distingem intre cunoastere tacita si cunoastere codificata.
Cunoasterea tacita consta in deprinderi si tehnici care sunt dobandite experimental si sunt transferate prin demonstratie, ucenicie, instruire personala si prin servicii oferite de experti. Astfel de cunoastere se transmite incet si cu costuri insemnate.
Cunoasterea codificata este concentrata si convertita in mesaje care pot fi comunicate usor. Cu cat sunt mai codificate componentele activelor de cunoastere, cu atat mai mult pot fi transmise cu costuri mai reduse.
Codificarea reprezinta un pas al procesului de reducere si conversie care face transmisia, verificarea, inmagazinarea si reproducerea cunoasterii sa fie mai putin costisitoare.
Cunostintele tacite coexista cu cele codificate, ambele fiind generate simultan de activitatile de cercetare-dezvoltare. Pe masura avansarii in cercetarea domeniului si aplicatiile practice, apar noi cunostinte tacite, iar unele dintre acestea, ajunse la maturitate, trec in categoria cunostintelor codificate.
