Constituie contraventie - comunicarea sau raspandirea, de catre un comerciant, de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa duca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna altor concurenti. Sa prezinte in lumina favorabila produse, servicii fara ca acestea sa corespunda realitatii, exagerand in mod intentionat sau ascunzand cu buna stiinta esecurile, cu scopul de a induce in eroare partenerii comerciali sau consumatorii si de a-si crea o situatie de favoare in dauna altor concurenti
Modalitati de prezentare a falsei publicitati.
Impresia falsa poate fi creata prin utilizarea unei mari diversitati de mijloace:
a) inserarea intr-un mesaj publicitar a unor mentiuni restrictive sau contradictorii caractere tipografice minuscule disimulate abil de mentiunile atractive prezentate cu caractere tipografice mult mai mari sau utilizarea incorecta, in acelasi scop de disimulare, a asteriscului de trimitere la clauzele restrictive;
b) reproducerea unor imagini sugestive inselatoare pe suportul publicitar
c) utilizarea improprie a unor termeni sugestivi
d) revendicarea unor calificative neatribuite legal
Aprecierea caracterului fals al publicitatii.
Falsitatea mesajului publicitar le fi analizata sub doua aspecte:
a) dupa continutul mesajului;
b) dupa destinatarul mesajului.
a) Tinand cont de continutul mesajului falsa publicitate trebuie sa fie delimitata in raport cu publicitatea care poate induce in eroare cat si fata de publicitatea optimista umoristica.Este fara indoiala falsa o publicitate care atribuie unui produs o alta compozitie decat cea reala sau o insusire pe care nu o poseda.Este de natura a induce in eroare o publicitate care poate genera o intelegere gresita sau echivoca a mesajului.
Uneori enormitatea falsei publicitati este atat de vadita incat nu-l poate deruta pe consumatorul mijlociu si intr-o asemenea situatie se apreciaza ca nu exista raspundere juridica pentru falsa publicitate.Pentru aceleasi considerente, publicitatea optimista sau umoristica, daca pastreaza o anumita masura, nu este considerata ca falsa publicitate.
b) Luand in considerare destinatarul mesajului publicitar, aprecierea caracterului inselator se poate face sau m raport de consumatorul mijlociu considerat in abstracto sau m raport de destinatarul concret.Daca mesajul publicitar se adreseaza publicului in general, aprecierea riscului de inselaciune, de inducere in eroare se face in abstracto in raport de psihologia consumatorului mijlociu, dotat cu inteligenta si atentie normale si cu un minimum de spirit critic.Daca mesajul se adreseaza unui public determinat, aprecierea se va efectua in concreto, tinandu-se seama de capacitatea acelei categorii sociale careia ii este adresat.
