Procedura urmata pentru a raspunde la intrebarea cercetarii cu privire la nivelul inteligentei elevilor participanti la olimpiade este definita ca „testarea ipotezei statistice”. Privind retrospectiv, am efectuat un proces derulat in sase etape succesive: (1) enuntarea ipotezei cercetarii (H1); (2) enuntarea ipotezei de nul (H0); (3) alegerea pragului de semnificatie (alfa); (4) colectarea si analiza descriptiva a datelor; (5) raportarea la un criteriu pentru evaluarea rezultatului pe esantion (valoarea corespunzatoare pragului alfa), (6) adoptarea deciziei statistice de retinere sau respingere pentru H0.
Aplicand aceasta procedura am putut concluziona ca probabilitatea de a avea o medie QI=106, pentru un esantion de elevi participanti la olimpiade, este mai mica decat pragul alfa critic=0.05. Ca urmare, am respins ipoteza de nul si am considerat confirmata ipoteza cercetarii, conform careia elevii olimpici au un nivel de inteligenta peste media populatiei de elevi. Este insa acest rezultat expresia unui adevar cert? Putem afirma fara nici o indoiala ca orice esantion de elevi olimpici am selecta, nivelul lor de inteligenta este peste media populatiei? Din pacate, nu. Rezultatul obtinut si concluzia asumata reprezinta o decizie de tip probabilistic. Mai precis, am estimat probabilitatea ca ipoteza de cercetarii sa fie falsa.
