Conceptul de etn ografie poate fi usor sintetizat pornind de la semantica cuvintelor etnos (=popor) si grafos (=descriere).Coroborate, cele 2 asuma o sintagma de larga cuprindere si anume descrierea popoarelor, care integreaza la modul total si sugestiv intregul complex de repere identitare ce individualizeaza o comunitate traditionala in raport cu toate celelalte.
Ca stiinta propriu zisa, etnografia se cristalizeaza in sec XIX, odata cu aparitia indeosebi in Europa Occidentala (Marea Britanie, Franta, Germania) a primelor societati de etnografie. Preocupari pt o atare disciplina sau pt sfera si mai larga a antropologiei culturale, se identifica ca fiind unele bine orientate geografic (V,NV->S,SE), respectiv geopolitic.
Astfel, dincolo de un interes cinstit pt cunoastere, apar vadit pt investigatori ratiunile pragmatice (administrative, ec, politice), reclamate pe fondul capacitatii de viguroase puteri colonialiste. Primele obs de gen devanseaza cu mult epoca moderna, avansandu-si radacinile in antichitatea timpurie, cand inteleptii timpului, reprezentanti ai unor culturi si civilizatii superioare, aveau preocupari constante si consistente undeva la granita dintre filosofie si necesitatea de a cunoaste viata in toate dimensiunile ei, adica conditii de trai, mentalitati, activitati practice, obiceiuri, deprinderi, credinte, superstitii, ritualuri, gastronomie, vestimentatie, modele de organizare a habitatelor.
