Faptul ca filozofia medievala occidentala a evoluat cu un secol in urma filozofiilor arabe si ebraice este de o importanta istorica remarcabila. Nu intra in scopurile noastre sa ne oprim asupra infloririi ample si uimitoare a acestor filozofii orientale: ar fi nevoie de un studiu special chiar si daca am vrea doar sa le schitam istoria. Totusi, dat fiind ca unele dintre ele au influentat direct marile doctrine occidentale din secolul al XEI-lea, este absolut necesar sa punctam aici momentele decisive ale istoriei lor si cauzele principale ale ac¬tiunii pe care au exercitat-o asupra evolutiei filozofiei occidentale.



I. — FILOZOFIA ARABA
In 529 p. Chr., imparatul Iustinian a decretat inchiderea scolilor de filozofie din Atena. Se putea crede, asadar, ca Occidentul intorcea definitiv spa¬tele influentei filozofiei eline; dar gindirea greaca incepuse cu mult inainte de aceasta data sa cistige teren in Orient si inaugurase miscarea de cotitura care avea, in secolul al XlII-lea, sa inapoieze Occidentului gindirea lui Aris¬totel si a neoplatonismului prin intermediul filozofilor sirieni, arabi si evrei.
Filozofia greaca beneficia, intr-adevar, de raspindirea religiei crestine in Mesopotamia si Syria. In scoala din Edessa, in Mesopotamia, intemeiata in 563 de Sfintul Efrem din Nisibis, se predau Aristotel, Hippocrates si Galen. Nevoia de a invata greaca pentru a citi Vechiul sau Noul Testament si scrie¬rile Parintilor Biserici ii facuse pe sirienii convertiti la crestinism sa se initie¬ze in stiinta si in filozofia grecesti. Acolo unde se preda teologie, se preda asadar si filozofie, matematica si medicina, iar operele clasice se traduceau din greaca in siriaca. Cind s-a inchis scoala din Edessa, in 489, profesorii ei au trecut in Persia si au facut celebre scolile din Nisibis si Gandisapora; in Syria, filozofia lui Aristotel gasise adapost in scolile din Risaina si Kinnesrin. In momentul in care islamismul inlocuieste crestinismul in Orient, rolul si¬rienilor ca agenti ai raspindirii filozofiei eline iese limpede la iveala. Califii abbasizi, a caror dinastie se intemeiaza in 750, apeleaza la serviciile sirienilor, care-si continua sub obladuirea acestori noi stapini invatatura si lucrarile. Astfel, Euclid, Arhimede, Ptolemeu, Hippocrates, Galen, Aristotel, Teofrast