- Alexander von Humboldt (1769 - 1859) geograf si naturalist german considerat intemeietorul geografiei moderne, a definit geografia ca avand drept scop "studierea legilor generale si a legaturilor interne ale fenomenelor telurice".
- Paul Vidal de Blache (1845 - 1918) geograf francez si unul din cei mai mari reprezentanti ai geografiei de la sfarsitul secolului al XlX-lea considera ca "geografia este stiinta locurilor" care au trasaturi diferite datorita "diferentelor sociale, asociate cu diversitatile locurilor".
- Karl Ritter (1779-1859), un mare istoric german, afirma ca „Geografia studiaza Pamantul ca o casa de educatie a geniului omenesc” sau „geografia studiaza relatia dintre om si mediul sau planetar”.
- Emmanuel de Martonne (1873 - 1955) un emerit geograf francez afirma ca „Geografia studiaza repartitia la suprafata Globului, a fenomenelor fizice, biologice si umane, cauzele acestei repartitii si raporturile fizice ale acestor fenomene”.
- Ulterior acelasi geograf afirma ca „Geografia este stiinta despre Pamant sau stiinta care cerceteaza relatia dintre masele celor patru invelisuri planetare, atat din punct de vedere static (forma, dimensiune, pozitie), cat si din punct de vedere dinamic (directie, intensitate, ritm).
- Geograful roman Simion Mehedinti (1869-1962) a definit geografia ca fiind „stiinta care descrie relatiile (statice si dinamice) dintre masele celor patru invelisuri planetare.
Geografie fizica generala
Denumirea disciplinei provine de la Eratosthenes matematician si filosof grec care a trait in Alexandria, intre anii 275-195 I. H. si care a definit geografia ca pe o descriere a Pamantului (Gheea = Pamant; grafein = a descrie)
