Exista in conturarea obiectului de studiu al geopoliticii doua contributii romanesti de mare semnificatie, asupra carora ne propunem sa insistam la inceputul celui de-al doilea curs dedicat delimitarii obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legata de numele geografului Ion Conea, este construita in directa legatura cu viziunea lui Kjellen despre vecinatate si studiul vecinatatii. Ion Conea plaseaza obiectul de studiu al geopoliticii in domeniul relatiilor internationale, retinand pentru aceasta disciplina doua seturi de preocupari.



1. In primul rand, el considera ca “Geopolitica nu va studia statele in parte, ci jocul politic dintre state”, ca “Geopolitica va fi stiinta relatiilor sau – si mai bine - a presiunilor dintre state” (“Geopolitica. O stiinta noua”, vol. “Geopolitica”, pag.78).

Inainte de a trece mai departe la prezentarea conceptiei lui Conea, nu putem sa nu mentionam un termen nou pe care geograful roman il foloseste adesea, anume Druckquotient-ul, termen folosit prima data de Alexandru Supan. Rudolf Kjellen a vorbit de presiunea pe care un stat o suporta in fiecare clipa la hotare, subliniind ca orice stat trebuie sa se considere, oarecum, asediat. Supan a incercat sa dea expresie matematica acestei presiuni recurgand la notiunea de Druckquotient. Acesta se obtine prin insumarea populatiilor din tarile vecine unui stat si impartirea acestei sume la numarul populatiei statului respectiv. Astfel, pentru o serie de state mici si mijlocii dinainte de primul razboi mondial druckquotientul calculat de Supan era: Olanda - 11,7, Belgia - 14,7, Romania - 30,8, iar Elvetia - 50,9.