Industria hoteliera, recunoscuta ca o componenta distincta a economiei, exprimata cu suficienta rigoare de grupa de servicii "hoteluri si restaurante", are ca domeniu de referinta totalitatea proceselor desfasurate in unitatile de cazare, generate de primirea, sejurul si plecarea calatorului. Continutul industriei hoteliere, functiile si trasaturile acesteia au evoluat in conexiune cu dezvoltarea capacitatilor de cazare si implicarea lor in activitatea turistica.
Astfel, aparitia si existenta primelor stabilimente avand ca destinatie primirea si gazduirea calatorilor au fost determinate de efectuarea unor deplasari in alte scopuri decat cele turistice; corespunzator, ele erau amplasate, cu prioritate, de-a lungul drumurilor sau in centrele urbane, dotarile erau mai modeste iar functiile relativ simple.
Mai tarziu, pe masura intensificarii circulatiei, a consacrarii turismului si transformarii lui intr-un fenomen de masa, s-au produs adaptari si in privinta mijloacelor de cazare. Astfel, creste numarul unitatilor destinate gazduirii oaspetilor temporari, iar amplasarea lor se realizeaza in afara oraselor, in zonele prin excelenta turistice; are loc o diversificare a functiilor si o imbunatatire a dotarilor pentru a raspunde mai bine nevoilor turistilor. Urmare a acestor schimbari, se poate vorbi de cristalizarea industriei hoteliere ca domeniu distinct de activitate.
