Goleman (1998) si Mayer, Salovey, & Caruso (1998) au pus bazele ideii conform careia inteligenta emotionala este cel mai puternic predictor al performantei in munca si al dezvoltarii competentelor profesionale. Goleman a sustinut aceasta idee facand distinctia intre inteligenta emotionala si competenta emotionala. Aceasta se refera la abilitati personale si sociale si are ca rezultat cresterea performantei in munca. Competentele emotionale sunt conectate si bazate pe inteligenta emotionala, fiind necesar un anumit nivel al inteligentei emotionale pentru a putea cladi competentele emotionale.
Rolul principal al consilierii adultilor este maximalizarea eficientei resurselor umane. Conform lui Brammer (1989), consilierea este un mod de relationare si raspuns la cerintele unei persoane, ce implica asistarea acesteia in descoperirea propriilor ganduri, sentimente si comportamente pentru a ajunge la o imagine clara asupra resurselor personale. Persoana este sustinuta in descoperirea propriilor caracteristici in scopul adaptarii mai eficiente la procesul decizional si la planificarea actiunii.
Consilierea presupune astfel o serie de contacte cu un individ, menite sa-i ofere acestuia ajutorul pentru a se adapta mai eficient atat propriei personalitati cat si realitatii.
Makinde (1983) defineste consilierea ca proces integrativ intre client, persoana vulnerabila care necesita asistenta si consilier, persoana formata si competenta in a asigura consilierea. Scopul interactiunii este sustinerea clientului in procesul de eficientizare a relatiei cu sine si cu mediul. Consilierea presupune concentrarea asupra problemei clientului si facilitarea dezvoltarii personale care implica automat schimbarea prin constientizarea resurselor personale.
