incercari de vindeca bolile sau de a trata ranile sunt tot atat de vechi cat omenirea. Bolile grave reprezentau, ca totdeauna, o problema serioasa, remedii eficace insa nu existau. imbolnavirile erau privite din punct de vedere magic-demoniac sau ca o pedeapsa din partea fortelor supranaturale. Pentru vindecare se invocau aceste forte si se faceau sacrificii, se improvizau dansuri, se foloseau formule oculte sau talismane.

incepand din secolul al VI-lea a.Ch. - sub influenta scolilor filozofice materialiste ca cea a lui Empedocle (natura este formata din patru elemente: foc, apa, pamant si aer) - medicina capata trasaturi stiintifice, in special prin persoana lui Hippocrate din Cos, considerat parintele medicinii moderne.



Reprezentant al unei familii de frunte din Acragas (o colonie greceasca din Sicilia, azi Agrigento), Empedocle participa la rasturnarea regimului oligarhic din cetatea natala si, refuzand apoi sa sprijine inaugurarea unui nou regim autoritar, prefera sacutreiere, ca retor, medic intreaga Sicilie.

Din creatia lui s-au pastrat fragmentar doua poeme filosofice: Peri physeos (Despre natura) si Katharmoi (Purificari). Primul este consacrat evolutiei materiei, de la formele ei elementare, la alcatuirea universului si la aparitia fiintelor vii. Al doilea, influentat de gandirea pitagoreica, are ca tema sufletul uman. Asemenea filosofilor naturalisti ionieni sau a lui Parmenide, Empedocle considera ca universul reprezinta doar formele pe care le ia physis (substanta primordiala) in transformarile ei.