Izvoarele probatiunii

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu durnescu ioan
Incercand un plus de clarificare a conceptului de institutie intermediara, pe care l-am propus intr-o studiere mai larga, am adunat o serie de documente nefolosite, pana acum, intr-o alcatuire consistent orientata. Ele sunt parte din sistemul de norme, dar si din discursul insotitor, in multiple fatete, ale institutiei cunoscute astazi sub numele de Probatiune, iar inca din 1874 ca Societati de Patronagiu, in Romania.



Obiectivul principal, intr-o astfel de abordare, nu il reprezinta cautarea unor surse de legitimare a institutiei Probatiunii, asa cum exista ea in Romania de astazi – pentru testarea acestei dimensiuni stau la indemana rezultatele institutiei, in cei sase ani de fiintare, din perioada recenta, acolo unde se reflecta si masura increderii de care beneficiaza din partea persoanelor, a organizatiilor si a institutiilor. Atat timp cat metoda aleasa pentru studierea institutiilor este cea comparativa, se cuvine observata si dezvoltarea istorica a acestora, consemnand cu fidelitate documentele sociale, dintre care aici vor fi folosite cele scrise oficiale - cum sunt „Rezultatele recensamantului Institutiunilor de asistenta sociala si de ocrotire din 1 Ianuarie 1936” si „Statutele, modificate in Adunarea Generala din 16 Decembrie 1912 si aprobate prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 901 din 6 Aprilie 1913, si Regulamentul Societatii” -, dar si un tip special de documente sociale, care transmit in forma scrisa expuneri orale ale unor personalitati cu statut oficial – precum conferinta tinuta in anul 1900, la Ateneul Roman, de catre directorul sistemului penitenciar, Gr. I. Dianu, si „Conferinta tinuta in seara de 17 noiembrie 1907 de Şt. Statescu, procuror la Curtea de Casatie”.

Odata ce cumulul de informatie ajunge la un nivel si intr-o calitate care sa alunge ideea unor aparitii institutionale efemere, inteleg sa incerc si dezvoltari teoretice - altele decat cele polarizate in tipuri sociale ideale - dedicate mai degraba nuantelor si coexistentelor, asa cum apreciez a fi institutiile intermediare.