Legea civila ca izvor de drept

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Asist Dr. Beatrice MACRI,
In literatura juridica se considera ca notiunea de izvor al dreptului civil , ca si cea de izvor de drept in general , are doua intelesuri sau sensuri.

Intr-un prim sens filosofic, expresa desemneaza conditiile de existenta care genereaza normele dreptului civil ; aceasta acceptie se desemneaza prin expresia izvor de drept civil in sens material. Altfel spus , prin izvor de drept civil in sens material se inteleg necesitatile care determina si impun intr-un anumit moment dat aparitia unei normel juridice civile. Necesitatile care determina si impun aparitia unei norme juridice sunt diferite: economice , sociale sau politice.

In al doilea sens juridic , intelesul se desemneaza prin expresia izvor formal . Prin urmare , prin izvor de drept civil, vom intelege formele specifice de exprimare a normelor de drept civil .



Notiunea de lege se foloseste in mod obisnuit in doua acceptiuni. in sens strict juridic legea desemneaza actul normativ al puterii legislative care reglementeaza cele mai importante raporturi sociale, se elaboreaza dupa o procedura specifica si are forta juridica superioara fata de toate celelalte acte normative care se intemeiaza pe ea.

In terminologia politica - juridica cuvântul "Lege" este folosit intr-un sens deosebit de larg, desemnând in mod generic orice norma de drept sau regula cu caracter obligatoriu, juridic, provenind de la un organ de stat.

Pornind de la definitia juridica a legii ii putem stabili principalele trasaturi, imbinând criteriile de ordin formal cu cele de ordin material:

Legea emana, de regula, de la puterea legislativa, in cadrul tarii noastre parlamentul, unicul organ legiuitor, compus din doua camere, Senatul si Adunarea Deputatilor, in organizarea actuala Adunarea Deputatilor si Senatul in sedinta comuna ce constituie de drept in Adunare Constituanta pentru adoptarea Constitutiei României. Pâna la intrarea in vigoare a acesteia, parlamentul isi va desfasura activitatea ca si adunare legiuitoare, iar dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, parlamentul va hotari organizarea de noi alegeri in termen de cel mult un an.