Legumicultura speciala

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu Prof. dr. Maria Apahidean
CAP. I. LEGUMELE DIN GRUPA VERZEI




Din aceasta grupa fac parte urmatoarele specii: varza alba pentru capatana, varza rosie, varza creata, gulia, conopida, broccoli, varza de Bruxelles, varza chinezeasca, varza pentru frunze. Toate aceste specii fac parte din familia Brassicaceae si se comporta in cultura ca plante bienale facand exceptie conopida si broccoli, care sunt anuale. in general legumele varzoase nu sunt pretentioase fata de temperatura, fapt ce permite cultivarea lor si in tarile mai nordice, unde legumele termofile nu dau rezultate corespunzatoare.

Ponderea diferitelor specii in cultura este diferita de la o tara la alta. Astfel daca in Romania dintre speciile varzoase predomina varza alba, in Anglia se cultiva pe suprafete mari varza de Bruxelles, conopida si broccoli.

1.1. VARZA ALBA
Brassica oleracea, var. capitata L., f. alba (Lam) D.C.
Familia Brassicaceae (Cruciferae)

Importanta culturii. Varza alba se cultiva pentru capatani care se utilizeaza in alimentatie in stare proaspata sau murata sub forma de salate si la prepararea unor mancaruri.

Capatanile de varza contin 8-10% substanta uscata, reprezentata in special de glucide 4-6,5%, protide 1,5-2%, precum si vitamine: C (45-75 mg), caroten (0,2-2 mg), B1, B2, B6, P, K, H si saruri minerale: potasiu (200-216 mg), fosfor (80 mg), calciu (33-68 mg), magneziu (20-24 mg) precum si substante volatile care au actiune bacteriostatica.

Varza murata constitue, in timpul iernii, o importanta sursa de vitamine si minerale datorita faptului ca prin fermentatia lactica, acestea se pastreaza in cea mai mare parte fara degradari semnificative.



Varza este importanta si datorita proprietatilor ei terapeutice fapt consemnat in literatura de specialitate din cele mai vechi timpurii, fiind recomandata in tratarea plagilor, ulcerului stomacal, avand efect favorabil asupra digestiei. Sub aspect economic isi justifica rentabilitatea prin realizarea de venituri substantiale la hectar existand posibilitatea cultivarii atat in succesiune cat si in ogor propriu.

Originea si aria de raspandire. Varza alba este originara din zona Marii Mediterane, provenind din specia salbatica Brassica oleracea var. silvestris L. A fost cultivata de popoarele antice, in special de catre greci si romani.

La celelalte popoare din Europa s-a raspandit prin sec. IX-XII, la inceput in zona occidentala si apoi in cea orientala.

Dupa unii autori (Schwanitz, citat de Indrea, 1979) formele de varza cunoscute in antichitate aveau o rozeta densa dar fara capatana. Forma actuala a verzei pentru capatana a aparut prin sec. al XII-lea ca o mutatie urmata apoi de lucrari de selectie.

Varza alba este raspandita in majoritatea regiunilor de pe glob, cu clima temperata, subtropicala sau chiar tropicala. in anul 2007 pe glob s-au cultivat aproximativ 2 mil. ha realizandu-se o productie medie de 24,4 t/ha.

in Europa s-au cultivat 612 mii ha cu o productie medie de 23,5 t/ha. Printre tarile mari cultivatoare se afla Polonia (48 mii ha - 36,5 t/ha), Romania (34 mii ha - 22,5 t/ha), Serbia (27 mii ha - 12,7 t/ha), Marea Britanie (15 mii ha -52,8 t/ha), Spania (13 mii ha - 27,6 t/ha), Franta (11 mii ha - 22,8 t/ha).

In Romania, cultura verzei albe pentru capatana este raspandita in toate zonele cu exceptia regiunilor inalte de munte. Regiunile foarte favorabile sunt reprezentate de luncile raurilor din zona colinara din Transilvania, Moldova, dar si in zona de Campie din sudul si vestul tarii (in special pentru culturile extratimpurii din solarii si cele timpurii din camp).