Modul de organizare si aplicare a mijloacelor selectionate in vederea realizarii obiectivelor intermediare sau finale specifice schiului alpin se evidentiaza pe baza unor criterii ce tin de eficienta sau traditii nationale. Dintre aspectele metodicii predarii tehnicii de baza este important sa evidentiem specificitatea invatarii. Acest aspect releva faptul ca tehnica de schi alpin se bazeaza pe deprinderi motorii complexe cu structura ciclica si aciclica (Carstocea V., Fortu A., 1985) care se deosebesc fundamental de deprinderile habituale sau cele formate in alte activitati cu caracter sportiv si care solicita o coordonare ridicata in conditii de echilibru dinamic in situatii variate. in asigurarea miscarilor specifice se imbina in anumite proportii actiuni dinamice cu elemente de activitate statica. Un alt aspect demn de luat in seama il reprezinta conditia de baza a schiului alpin, respectiv alunecarea.
Mentinerea echilibrului in conditii de alunecare reprezinta un proces complex care implica controlul fricii, al automatismelor si al reactiilor reflexe. Avand in vedere ca majoritatea actiunilor motorii din cadrul schiului alpin sunt compuse din mecanisme de echilibrare, este deosebit de important sa se cunoasca componentele cu caracter biomecanic care determina comportamentul schiorului. in baza acestor consideratii, determinarea componentelor tehnicii de baza in schi, adica a actiunilor motorii specifice, reprezinta o conditie de baza in asigurarea formarii deprinderilor motorii. Modul de abordare si gradualitatea acestora este esentiala in organizarea activitatii didactice pentru a se delimita un cadru metodologic eficient.
