UE are o lunga traditie de performanta in cercetare si inovare, dar aceste performante sunt, de cele mai multe ori, imprastiate pe teritoriul european, 80% din cercetarea din sectorul public in Europa desfasurandu-se la nivel national in cadrul programelor nationale sau regionale. Pana nu demult in Europa nu exista o politica coerenta in domeniul cercetarii.
Politicile nationale privind cercetarea si politica Uniunii se suprapuneau fara a forma un tot coerent; - La nivel mondial, cercetarea si tehnologia sunt responsabile pentru 25-50% din cresterea economica si au o influenta puternica asupra competitivitatii si nivelului de angajare si de viata al oamenilor;
- In prezent, daca progresul tehnologic creeaza cele mai multe locuri de munca, cercetarea este aceea care va furniza slujbele viitorului. Tendintele actuale in cercetare ar putea deci avea o influenta negativa asupra dezvoltarii si nivelului de angajare al fortei de munca in Europa in anii urmatori.
Pentru rezolvarea acestei probleme, Comisia Europeana a propus la 18 ianuarie 2000 crearea unui Spatiu European al Cercetarii in comunicarea sa „Spre un Spatiu European al Cercetarii". Scopul comunicarii era de a contribui la o mai buna integrare si organizare a domeniului stiintific si tehnologic european si la crearea unor conditii-cadru generale favorabile pentru cercetare in Europa.
Comunicarea a fost emisa la Lisabona la Consiliul European din 23-24 martie 2000 in contextul „Strategiei de Ia Lisabona" care avea ca scop impulsionarea competitivitatii Europei. Consiliul a intampinat cu entuziasm initiativa Comisiei si a cerut statelor membre si Comisiei sa efectueze pasii necesari pentru realizarea unui Spatiu European al Cercetarii (SEC).
