Definitie dupa Nicolae Ceanga: Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atractie apartinand cadrului natural sau antropic. La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma intr-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si amenajarea acestuia.
Potentialul turistic are doua componente:
1. componenta naturala
2. componenta antropica (social-culturala)
POTENtIALUL NATURAL AL TURISMULUI
Componentele cadrului natural sunt:
- substratul geologic
- relieful
- hidrografia
- vegetatia
- fauna
- clima (intr-un fel)
- vremea (fenomenul turistic concret depinde de vreme)
- solul
ELEMENTELE GEOLOGICE ŞI IMPORTANtA LOR TURISTICa
Este greu sa separam importanta turistica a substratului geologic de componenta geomorfologica a reliefului. Ca urmare, cele doua elemente ar pute fi tratate impreuna.
Exemple in turism:
- depozitele de la Pojorata (strate cu Aptychus)
- punctele fosilifere in general (cele cu statutul de arii protejate): Dealul cu Melci (M. Apuseni), locul fosilifer Malusteni (Vaslui – mamifere mari de clima calda)
- 12 Apostoli (mai degraba o forma de relief)
- in Hateg – dinozauri (Sanpetru)
- Vulcanii Noroiosi (Paclele Mari si Paclele Mici) – in Subcarpati, relief selenar, conuri cu inaltimi de cativa metri, bolborosesc, aduc si apa sarata, lipseste vegetatia, apare doar o planta numita Şoberia, sunt formati din argila ce devine vascoasa ce curge pe laturile conurilor
- vulcani noroiosi mai exista si in alta parte: Hasag (langa Sibiu), cu elementul comun sarea
- Masivul de Sare de la Slanic sau Muntele de Sare (discutabil daca este sau nu forma de relief)
- focuri nestinse – puncte in care gazele naturale au iesire libera din pamant si din apa (Lopatari, Andreeanu de Foc din Vrancea) Sunt mai mult obiective turistice pentru turismul profesional si scolar.
