In abordarea sistemelor contabile comparate si a contabilitatii internationale, contabilitatea americana constituie un punct de reper important. Desi intre gandirea si practicile din contabilitatea americana si cele din Europa continentala exista mari deosebiri, experienta americana in materie de normalizare contabila reprezinta ,fara dubii, atat din punct de vedere explicit cat si implicit, o baza de reflectie pentru orice organism de reglementare, national, regional sau international. Deosebirile dintre cele doua curente de gandire si practica contabila au fost generate de influienta factorilor de mediu.
Fara a supraaprecia gandirea contabila americana, trebuie sa recunoastem ca in ultimii 50 de ani, polul de interes privind dezvoltarea tehnicii, artei si limbajul contabilitatii s-a mutat in S.U.A., penduland de cele mai multe ori intre Marea Britanie si S.U.A.
Daca revolutia industriala britanica este la originea contabilitatilor anglo-saxone, trebuie sa recunoastem ca S.U.A. reprezinta astazi motorul dezvoltarii sistemelor contabile, oriunde ar fi concepute acestea in lume.
Este important de retinut ca intre cele doua sisteme contabile, american si britanic, exista mari deosebiri, care au condus la punerea in evidenta a unor diferente semnificative, generate de un volum mai mare al textelor americane fata de cele engleze si, in acelasi timp, mult mai restrictive decat acestea din urma.
Se pune intrebarea: Care sunt atuurile sistemului contabilitabil american, astfel incat aceasta a captat interesul general in dezvoltarea contabilitatii?
Raspunsul este:
- nivelul ridicat de conceptualizare al contabilitatii;
- crearea cadrului conceptual contabil( au fost primii care au realizat necesitatea acestuia si l-au creat);
- ridicarea la un inalt grad de rafinanament a principiilor contabile, atat sub aspect teoretic, cat si al aplicabilitatii practice;
- conceperea si dezvoltarea standardelor de contabilitate in concordanta cu “principiile contabile general acceptate”( generally accepted accounting principles: GAAP);
- perfectionarea teoriei contabile in universitatile americane, cercetarea contabila imbracand doua forme: una normativa, menita sa uniformizeze practicile si o a doua pozitivista, care incearca sa explice de ce face contabilitatea ceea ce face, sugerand satisfacerea diferitelor cerinte informationale ale utilizatorilor
