Protectie si securitate sociala

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu pr.conf.univ.dr Onu Constantin
Cel mai adesea, protectia sociala este definita ca un ansamblu de politici, masuri, institutii, organisme care asigura sprijinul persoanelor si grupurilor aflate in dificultate si care nu pot sa realizeze prin efort propriu conditii normale, minime de viata.

Prin sistemul de protectie sociala se cauta posibilitati de redistribuire a resurselor materiale si umane ale colectivitatii catre acele persoane si grupuri aflate in dificultate in vederea eliminarii decalajelor mari dintre acestia si populatia majoritara. Protectia sociala are ca obiectiv nu crearea unei stari cronice de dependenta a celor in nevoie, ci reintegrarea lor in viata normala prin stimularea fortelor active, a cresterii capacitatilor lor de a face fata acestor probleme, a scaderii perioadelor de criza prin mobilizarea eforturilor proprii.

In sens general, protectia sociala reprezinta un set de masuri orientat spre asigurarea unui anumit nivel de bunastare si securitate sociala pentru intreaga populatie si in mod special pentru anumite grupuri sociale. De asemenea, protectia sociala poate sa aiba in vedere satisfacerea unor nevoi colective care nu se pot realiza corespunzator prin efort propriu prin intermediul pietei libere (ex. sprijinirea sistemului de educatie si invatamint pentru toti, promovarea culturii, asigurarea unui grad corespunzator de sanatate publica, protectia mediului etc.)

Protectia sociala poate sa fie plasata la niveluri distincte:

la nivelul intregii colectivitati (ex. protejarea veniturilor populatiei de inflatie, asigurarea unui nivel minim de consum, unor venituri minime pe familie, protejarea populatiei in cazuri de calamitati naturale sau sociale, protectia fata de criminalitate, violente, conflicte etnice, imbolnaviri in masa, protectia la locul de munca, protectia drepturilor asupra proprietatii, protectia impotriva coruptiei, alienarii politice, impotriva drogurilor si abuzurilor, etc.);



la nivelul diferitelor categorii (copii, virstnici, handicapati, someri etc.);

la nivel personal (rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat.)

Sistemul economic, fundat pe piata libera, nu e capabil prin el insusi sa asigure un venit satisfacator pentru toata populatia, avand in vedere toate riscurile care apar sau pot sa apara in ciclul vietii. Esecul pietei libere de a asigura resurse economice corespunzatoare pentru intreaga colectivitate a facut necesar ca in toate tarile dezvoltate sa apara un sistem de protectie sociala care sa asigure sprijinul si ocrotirea indivizilor in toate situatiile in care ei nu mai dispun de resurse materiale si nu mai sint capabili sa-si obtina prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent, normal1. Aceste situatii pot fi foarte diferite. Ele se refera la batrinete, boala, accident, handicap, somaj, moartea membrilor activi economici din familie etc. Pentru a asigura o protectie sociala in toate aceste situatii de risc pentru persoane sau grupuri in nevoie, sint utilizate in principal doua tipuri (modalitati) de sprijin: sistemul asigurarilor sociale; sistemul asistentei sociale.

Fondurile asigurarilor sociale se obtin prin contributii sistematice ale populatiei active care se intorc apoi la cei care au contribuit, dar acum sint in nevoie, in functie de contributia lor, sub forma de pensii, ajutor de somaj, ajutor de boala si ingrijire medicala etc. in cazul asigurarilor sociale, prestatia este in functie de contributie.

Sistemul asistentei sociale functioneaza pe baza unui alt principiu. Din fonduri bugetare de stat sau din fonduri obtinute voluntar de la indivizi sau de la comunitate sunt sprijinite acele persoane, grupuri in dificultate, defavorizate, vulnerabile in functie de necesitatile lor. in acest caz, prestatia se face in functie de nevoie, nu de vreo contributie personala anterioara, bazandu-se pe principiul solidaritatii. in cadrul acestui sistem de asistenta sociala cei in nevoie sunt ajutati sa aiba un mod de viata decent, sa se incadreze social, sa-si recupereze capacitatea de functionare normala in urma unui ajutor financiar, material, social. Ajutorul aici are in vedere o perioada limitata de timp pina cind persoanele cu nevoi speciale isi gasesc resurse materiale, psihologice, sociale de a putea sa-si desfasoare o viata normala, autosuficienta2. Sfera sistemului protectiei sociale este mai larga decit cea a asistentei sociale.