Un subcapitol separat se refera la tratamentul psihoterapeutic: psihoterapie individuala si de grup, terapii psihodinamice, terapia familiei, preventia recaderilor. Sint trecute in revista in continuare problemele legate de grupurile si retelele de suport, comunitati terapeutice, alcoolicii anonimi si programele de grup de “12 pasi”. Capitolul se incheie cu referintele bibliografice.
Obiectivele capitolului
Acest capitol se adreseaza specialistilor din domeniu, precum si medicilor generalisti interesati in abordarea terapeutica complexa a persoanelor dependente de alcool. Obiectivul sau principal este de a oferi date pragmatice medicilor clinicieni, nurse, psihologi si lucratori sociali incadrati intr-o echipa terapeutica.
Conform opiniei Comitetului de Experti OMS, notiunea de sindrom de dependenta alcoolica este de preferat utilizarii aceleia mai raspandite dar imprecise de alcoolism. Toate consecintele secundare rezultate in urma consumului excesiv de alcool, fie ca implica sau nu existenta unui sindrom de dependenta, pot fi considerate ca fiind incapacitati legate de consumul de alcool. O asemenea fragmentare a conceptului traditional de alcoolism, ar presupune o mai buna definire, vis-a-vis de sindromul de dependenta alcoolica, a unor notiuni cum ar fi acelea de abuz de alcool, sau consum excesiv (sau abuziv) de alcool, sau termenul de alcoolizare. Pana la ora actuala nu exista un acord la nivel international, referitor la asemenea notiuni, a caror definire nu poate fi decat arbitrara si subiectiva, dar obiectivabila, in orice caz, in cadrul tremenului mai larg de sindrom de dependenta alcoolica.
Bautorul excesiv (Keller & Mc Cormick, 1968) este o persoana care bea de o maniera excesiva:
