Evolutia istorica pe plan social si cultural al omenirii, a determinat in permanenta o diversificare a nevoilor individuale si de grup. Societatea in sine asigura cadrul general si totodata obligatoriu de implinire a trebuintelor omenesti si de promovare a mijloacelor pentru satisfacerea acestora. Exista o logica si o dinamica specifica a sistemului de nevoi, o conexiune functionala a acestora. Gruparea principalelor repere de tratare ierarhizarii nevoilor au in vedere diverse optiuni, de exemplu ierarhizarea nevoilor umane din punct de vedere psihologic- Piramida lui Maslow-, si alte abordari. In cazul tuturor societatilor, pentru orice individ viata, sanatatea, proprietatea, siguranta persoanelor si a bunurilor materiale sunt valori fundamentale si prioritare.
Necesitatea de a trai intr-o siguranta este indispensabila oricarui cetatean din zilele noastre, acesta dorind sa-si protejeze propria persoana si bunurile sale impotriva evenimentelor paguboase, daunatoare, nedorite.
Anumite consecinte ale unor imprejurari nefaste ar putea fi evitate prin vigilenta (incendiul, furtul), altele nu pot fi evitate in ciuda oricarui efort depus (cutremurul, grindina, trasnetul), iar altele sunt guvernate de legitati inevitabile, oamenii fiind neputinciosi de a utiliza, in totalitate, forta naturii, resursele de timp in favoarea lor, datorita limitei cunoasterii si specificitatii fiintei umane (decesul).
Dezastrele naturale, revolutiile, razboaiele si inmultirea atentatelor teroriste, la inceputul acestui secol al XXI-lea, in diverse zone de pe glob, au amplificat starea de incertitudine a oamenilor si au accentuat, totodata, nevoia lor de a trai intr-o lume, in care sa se simta aparati si neagresati, in care scanteia vietii sa ramana vie, iar acumularile in cunoastere si experienta sa conduca la intarirea puterii umane, in vederea cresterii calitatii vietii, al asigurarii unui grad sporit de civilizatie si de bunastare a societatii.
Cu cat sentimentul de insecuritate individuala si lipsa solidaritatii membrilor societatii –neajutorarea- este mai pronuntata, cu atat constiinta ori dorinta asigurarii, al protectiei este mai puternica si in mod lucid asumata pe plan personal cat si social.
1.1 Necesitatea asigurarilor sociale
Necesitatea obiectiva a infaptuirii asigurarilor sociale decurge din faptul ca salariatii, intreprinzatorii, asociatii, actionarii particulari, lucratorii pe cont propriu si alte categorii de persoane participante la desfasurarea unor activitati recunoscute ca fiind utile societatii, pot ajunge in imposibilitatea de a mai desfasura activitati cu integritatea fortelor lor, datorita diferitelor cauze, cum ar fi: accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta, pierderea respectiv restructurarea/reducerea locurilor de munca detinute sau lichidarea angajatorului etc.
In situatia in care aceste cauze sunt activate, persoanele afectate din punct de vedere ocupational pot pierde sau diminua in mod esential capacitatea de a-si castiga prin munca proprie cele necesare traiului personal cat si ale familiilor lor, ceea ce determina ca statul impreuna cu angajatorii si salariatii - din companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, unitatile si organizatiile cooperatiste, asociatiile, agenti economici privati - intreprinzatorii particulari, lucratori pe cont propriu - etc., precum si asiguratii pe cont propriu, sa-si uneasca eforturile, pentru a lua din timp masurile preventive corespunzatoare in vederea protectiei celor in cauza, asigurandu-le o parte a veniturilor necesare in perioadele dificile de viata.
