Stiinta administratiei

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:59 history_edu tuy
Cap.II. METODE SI PRINCIPII UTILIZATE IN STIINTA ADMINISTRATIEI

Obiectiv fundamental:

- sa cunoasca abordarile teoretice privitoare la administratia publica ca domeniu de cercetare a stiintei administratiei;

Obiective operationale:

Obiective cognitive:
O1: - sa specifice care sunt precursorii stiintei administratiei;
O2: - sa reliefeze teoriile clasice ale stiintei administratiei;
O3: - sa arate care sunt functiile organizatiei in viziunea lui Henry Fayol;
O4: - sa argumenteze caracterul tehnic al administratiei in viziunea lui F. W. Taylor;
O5: - sa defineasca metoda in stiinta a administratiei;
O6: - sa precizeze care sunt metodele utilizate de stiinta administratiei in studierea fenomenelor administrative;
O7: - sa descrie circuitul rational al unei lucrari intr-o organizatie publica;
O8:-sa precizeze principiile utilizate in stiinta administratiei.



- Metode si tehnici didactice:
Metode expozitive:
- explicarea;
- descrierea.
Metode conversative:
- conversatia;
- conversatia euristica;
- problematizarea.
Metode de explorare directa:
- observatia;
- studiul de caz.

II.1. Precursorii stiintei administratiei

Administratia publica este comuna tuturor tarilor, indiferent de sistemul economic (feudalism, capitalism, socialism) si de forma de guvernare (monarhie, republica, dictatura). Ea se practica la nivelul administratiilor centrale si locale, a federatiilor, provinciilor si statelor.

Desi inceputurile sale sunt mai indepartate si s-au consemnat in sudul Asiei, China si Egipt, administratia publica in ipostaza de stiinta s-a cristalizat in secolul al XVII-lea, când unii profesori din Germania si Austria au tinut studentilor, la universitatile germane, cursuri privind stiintele camerale. in limba germana, “Kameralien” se traduce prin “stiinta administratiei” si cuvântul provine din limba latina – “camera” care inseamna “camera”, cu sens de institutie financiara. La inceput, stiintele camerale au studiat administratia finantelor publice, dar ulterior, ele au cuprins intreaga administratie a statului, independent de normele juridice care o reglementau.

Dintre cameralisti s-a distins in mod deosebit, Lorenz von Stein (1815-1890) care a studiat institutiile administrative in complexitatea lor si a carui opera principala poarta titlul “Teoria administratiei”. in aceasta lucrare el concepe stiinta administratiei ca pe o stiinta politica. Pornind de la continutul administratiei, in aceptiunea de activitate a organelor statului, el analizeaza conexiunile acesteia cu Constitutia.