Proprietatea unei substante de a conduce curentul electric poate fi caracterizata prin conductivitatea sa electrica. Electrolitii sunt substante care prin dizolvare intr-un solvent polar se desfac in particule cu sarcini electrice pozitive sau negative, numite ioni. Trecerea electrolitilor sub forma de ioni se numeste disociere electrolitica.
Procesul de disociere electrolitica este un proces de echilibru, care se realizeaza intre ioni si molecule nedisociate ale electrolitului. Constanta de echilibru a electrolitului, in disocierea electrolitica se numeste constanta de disociere si se noteaza Kd. Electrolitii pot fi: acizi, baze sau saruri.
Gradul de disociere al unui electrolit este notat cu ? si reprezinta raportul dintre numarul de molecule disociate si numarul total de molecule. Constanta de disociere si gradul de disociere constituie criteriul de clasificare a electrolitilor.
Electrolitii tari au Kd > 1 si ? = 1, ceea ce inseamna ca ei sunt complet disociati in solutii de concentratii cuprinse intre 0,1M si 0,001M. Electrolitii slabi au Kd < 10-2 chiar in solutii de concentratii mai mici de 0,01M, iar ? < 0,5.
O alta marime ce caracterizeaza solutiile de electrolit este pH, reprezentand logaritmul cu semn schimbat din concentratia ionilor de H si poate lua valori intre 0-14.
Determinarea constantei de disociere
label
Laboratoare
calendar_month
2010-02-05, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro
