A plati sau a nu plati impozit – aceasta este intrebarea care stimuleaza imaginatia oricarui om de afaceri, in special a celor care detin sau administreaza una sau mai multe companii in propria tara, intrebare care adesea afecteaza existenta unei afaceri.

In conditiile economiei actuale, extrem de dinamice, paradisurile fiscale au dobandit un rol foarte important in echilibrarea si remodelarea sistemului financiar mondial; in acelasi timp exista multe opinii conform carora paradisurile fiscale sunt un element de “dumping fiscal”, care submineaza sistemele fiscale ale statelor dezvoltate ale lumii, prin “inchirierea” suveranitatii lor fiscale, periclitand echilibrul bugetar al unor economii precum SUA, Franta, Germania, Canada, Australia, etc.

Tax Heaven desemneaza un refugiu, un port sau un paradis fiscal.Scopul crearii unor astfel de companii este de a aduna profitul generat care ramane neimpozitat sau impozitat cu un procent foarte mic si care poate fi scos de catre actionarii din societate sub forma de dividende, acestea ramanand neimpozabile.

Pentru ca un teritoriu sa fie considerat paradis fiscal, el trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii : fiscalitate redusa, birocratie scazuta, anonimitate, protectia patrimoniului si o infracstructura bine dezvoltata.

Legalitatea sau legitimitatea companiilor offshore a fost intens mediatizata. Problema legalitatii este axiomatica. in ceea ce priveste legitimitatea, ar trebui sa ne gandim putin la Statul lui Rousseau, in care proprietatea precede aparitia lui. Statul are rolul de a proteja proprietatea si individul. in momentul in care, printr-o gestiune defectuoasa a resurselor sale, din sprijinitor, statul devine sprijinit, orice manager are responsabilitatea fata de sine si fata de cei carora le ofera locuri de munca sa isi protejeze afacerea.