Trecutul si istoria Romaniei este unul foarte agitat. Evenimentele atat de variate si fundamental deosebite intre ele, ne face sa ne miram cum de au rezistat, somatic si psihic, fiintele umane de pe pamantul Romaniei, fara sa se fi naucit mai mult decat o constata si ne “revoltam” in fata a ceea ce par anomalii.

O lume aparuta din “putinele” schimbari aparute de-a lungul istoriei tarii: extraordinara viteza cu care s-a trecut de la feudalism la burghezia liberala, “pantalonarda si bonjurista, mason-progresista, apoi princiar-domneasca” si, in fine monarhica, iar apoi republican-dictatorial-comunista si, in fine, republicana fara determinante adjectivale precis de numit.



“Dictatura proletariatului” (respectiv perioada comunista) a adus cu sine la formarea unui mod de comportament si mentalitate ce dainuie pana azi si cu greu se va putea transforma in bine: cenzura a partidului, furtul bunurilor personale zise “nationalizate”, exproprierile nedespagubite, ingradirea dreptului de proprietate, ingradirile circulatiei interne, apoi a celei in exterior.

Dupa marea revolutie din ’89 a avut loc o explozie de tendinte catre “libertate”, catre eliberarea de mecanismele fixate ideologic, politic, social, cultural, economic. Aceste tendinte s-au reflectat si in limbaj si comunicare printr-un “potop de cuvinte”, repetate in aceeasi stratagema comunicationala: cuvinte cheie, abrevieri, clisee.

Puterea reprezinta posibilitatea pe care o are o persoana, un grup sau o institutie de a exercita o influenta asupra altora, spre a-si realiza anumite scopuri. Ea mai poate fi definita ca “abilitatea unei persoane de a face pe alte persoane sa faca un lucru pe care altfel nu l-ar face”. Deci, este o sursa de influenta.