Calitatea aerului

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
In antichitate, aerul era considerat o substanta pura. Primele indicatii asupra complexitatii compozitiei aerului se gasesc in lucrarile alchimistilor chinezi. Dintre acestea Mao-Hoa (secolul VII) da chiar metode de obtinere a oxigenului (IN) si dezvolta notiunea de ardere, foarte asemanatoare in esenta cu conceptiile moderne. in Europa, primul care s-a pronuntat asupra compozitiei aerului a fost Leonardo da Vinci, la sfarsitul secolului XV; confirmarile experimentale dateaza din secolul XVIII.

Aerul pe care-l inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale solului. Pamantul este inconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta este aerul pe care-l inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor solare.

Atmosfera este formata dintr-un amestec de circa 10 gaze diferite, in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon, precum si vapori de apa. Contine si poluanti, cum ar fi gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Poate pare ciudat, dar la inceput, in atmosfera timpurie, nu a existat oxigen. Gazele care au rabufnit din adancul fierbinte al planetei care abia se formase au fost: CO2, N2, CH4, H2O, CO, vapori. Cu timpul, planeta racindu-se, vaporii de apa au condensat formand lacurile si oceanele. Apoi, au aparut aminoacizii si proteinele si mai tarziu bacteriile, a caror existenta, prin interventia lor in ciclul natural al azotului, a fost decisiva pentru aparitia si evolutia plantelor primitive. Dezvoltarea lumii vegetale a avut ca urmare schimbarea compozitiei chimice a atmosferei: in urma procesului de fotosinteza a inceput sa se formeze oxigenul, permitand evolutia organismelor marine si, odata cu formarea stratului protector de ozon, aparitia animalelor terestre.

Calitatea aerului

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
In antichitate, aerul era considerat o substanta pura. Primele indicatii asupra complexitatii compozitiei aerului se gasesc in lucrarile alchimistilor chinezi. Dintre acestea Mao-Hoa (secolul VII) da chiar metode de obtinere a oxigenului (IN) si dezvolta notiunea de ardere, foarte asemanatoare in esenta cu conceptiile moderne. in Europa, primul care s-a pronuntat asupra compozitiei aerului a fost Leonardo da Vinci, la sfarsitul secolului XV; confirmarile experimentale dateaza din secolul XVIII.

Aerul pe care-l inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale solului. Pamantul este inconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta este aerul pe care-l inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor solare.

Atmosfera este formata dintr-un amestec de circa 10 gaze diferite, in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon, precum si vapori de apa. Contine si poluanti, cum ar fi gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Poate pare ciudat, dar la inceput, in atmosfera timpurie, nu a existat oxigen. Gazele care au rabufnit din adancul fierbinte al planetei care abia se formase au fost: CO2, N2, CH4, H2O, CO, vapori. Cu timpul, planeta racindu-se, vaporii de apa au condensat formand lacurile si oceanele. Apoi, au aparut aminoacizii si proteinele si mai tarziu bacteriile, a caror existenta, prin interventia lor in ciclul natural al azotului, a fost decisiva pentru aparitia si evolutia plantelor primitive. Dezvoltarea lumii vegetale a avut ca urmare schimbarea compozitiei chimice a atmosferei: in urma procesului de fotosinteza a inceput sa se formeze oxigenul, permitand evolutia organismelor marine si, odata cu formarea stratului protector de ozon, aparitia animalelor terestre.

Calitatea aerului

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
In antichitate, aerul era considerat o substanta pura. Primele indicatii asupra complexitatii compozitiei aerului se gasesc in lucrarile alchimistilor chinezi. Dintre acestea Mao-Hoa (secolul VII) da chiar metode de obtinere a oxigenului (IN) si dezvolta notiunea de ardere, foarte asemanatoare in esenta cu conceptiile moderne. in Europa, primul care s-a pronuntat asupra compozitiei aerului a fost Leonardo da Vinci, la sfarsitul secolului XV; confirmarile experimentale dateaza din secolul XVIII.

Aerul pe care-l inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale solului. Pamantul este inconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta este aerul pe care-l inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor solare.

Atmosfera este formata dintr-un amestec de circa 10 gaze diferite, in mare parte din azot (78%) si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon, precum si vapori de apa. Contine si poluanti, cum ar fi gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.

Poate pare ciudat, dar la inceput, in atmosfera timpurie, nu a existat oxigen. Gazele care au rabufnit din adancul fierbinte al planetei care abia se formase au fost: CO2, N2, CH4, H2O, CO, vapori. Cu timpul, planeta racindu-se, vaporii de apa au condensat formand lacurile si oceanele. Apoi, au aparut aminoacizii si proteinele si mai tarziu bacteriile, a caror existenta, prin interventia lor in ciclul natural al azotului, a fost decisiva pentru aparitia si evolutia plantelor primitive. Dezvoltarea lumii vegetale a avut ca urmare schimbarea compozitiei chimice a atmosferei: in urma procesului de fotosinteza a inceput sa se formeze oxigenul, permitand evolutia organismelor marine si, odata cu formarea stratului protector de ozon, aparitia animalelor terestre.