Complexul militaro-industrial din Federatia Rusa si rolul sau in comertul mondial cu produse militare

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
De obicei, de-a lungul istoriei, invingeau armatele care puteau sa ajunga mai departe, sa loveasca mai tare si sa ajunga mai repede la destinatie, cata vreme armatele cu bataie scurta, mai putin inzestrate, si mai incete, pierdeau. Din acest motiv, o mare cantitate de efort omenesc creator a fost dedicat extinderii gamei, cresterii puterii de foc si accelerarii vitezei armelor si armatelor.

Sa luam spre exemplu anvergura. De-a lungul istoriei, fauritorii razboiului au tot incercat sa-si extinda raza de actiune. Scriind despre razboiul din secolul IV inainte de Hristos, istoricul Diodorus Siculus raporta ca generalul grec Iphicrates, luptand alaturi de persi impotriva egiptenilor, “si-a facut sulite de doua ori mai lungi, iar lungimea spadelor aproape s-a dublat”, astfel extinzandu-se aria de efect a armelor.

Masinariile vechi ca balistele, catapultele puteau arunca o piatra grea de 40 de kg. la o distanta de 350 de metri. Arbaleta, folosita in China in anul 500 i.H. si raspandita in Europa pe la 1100 d.H., ii oferea soldatului o arma competitiva, cu bataie aparent enorma (atat de ingrozitoare era aceasta arma, incat, in anul 1139 d.H., Papa Inocentiu al II-lea a incercat sa-i interzica folosirea).



Prin anul 1942, Alexander de Seversky, in vizionara sa lucrare “Victoria cu ajutorul fortelor aeriene”, indemna SUA sa construiasca aeronave capabile sa zboare pe distante de 6.000 de mile. Astazi – chiar lasand la o parte potentialul armamentului de natura spatiala – greu se mai gaseste un punct de pe glob care sa nu poata fi tintit, teoretic, cu ajutorul rachetelor balistice intercontinentale, al portavioanelor, submarinelor, bombardierelor cu raza mare realimentabile sau combinatiilor acestora cu alte sisteme de armament. in toate scopurile practice, extinderea razei de actiune si-a atins limitele terestre.

La fel ca in cazul anvergurii stau lucrurile si cu viteza. in iunie 1991, Departamentul Apararii al SUA a dat publicitatii laserul chimic Alpha, capabil sa produca un milion de wati putere, ca element al sistemului anti-racheta. Acest laser poate, daca se ocheste corect, sa ajunga la o racheta a inamicului cu viteza luminii, cea mai mare viteza prezumtiv-posibila.

Iar referitor la puterea de ucidere, simpla capacitate letala a armelor conventionale a crescut de la inceputurile revolutiei industriale si pana in prezent, cu cinci ordine de marime. Aceasta inseamna ca armamentul non-nuclear de astazi, in medie, este de 100.000 de ori mai ucigator decat pe vremea cand masinile cu aburi si fabricile incepeau sa schimbe fata lumii. Cat despre bombele atomice, este necesar doar sa meditam la consecintele a 100 sau 1000 de Cernobaluri, pentru a putea aprecia cutremuratoarea amenintare pe care o reprezinta. Numai in ultima jumatate de secol, scenariile sfarsitului lumii au devenit un serios subiect de discutie.

Pe scurt, in timpurile noastre converg trei directii distincte de dezvoltare militara. Anvergura, viteza si puterea de ucidere isi ating toate trei limitele extreme cam in acelasi moment al istoriei – actuala jumatate de secol.