Pentru intelegerea complexelor realitatii economice de azi, dintre care multe sunt produsul unui trecut mai apropiat sau mai indepartat, studiul fenomenelor si proceselor economice ce s-au derulat de-a lungul timpului apare in mod firesc necesar si nu este intamplator ca in preocuparile stiintifice ale unor laureati ai Premiului Nobel se intalnesc si cele de istorie a economiei.
Istoria economiei este o stiinta sociala, facand parte din grupa stiintelor economice; ea studiaza fenomenele si procesele economice, ramurile economice si economia in ansamblu din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.
Declansat in iulie 1914 prin atacarea Serbiei de Austro-Ungaria el a antrenat treptat 28 de tari luand un caracter mondial. Daca pentru marile puteri constituite in doua mari blocuri politico-militare Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia) participarea la razboi urmarea reimpartirea coloniilor, a sferelor de influenta si a pietelor, pentru statele mici si mijlocii cum era si Romania participarea la razboi a avut cu totul o alta semnificatie.
Statele mici si mijlocii ce au fost antrenate la marea conflagratie mondiala- urmarea sa-si realizeze statul national (Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia) sau sa-si deserveasca unitatea si statul national cum era cazul Romaniei, mai mult decat oricare razboi, primul razboi mondial a prilejuit nu numai o mare desfasurare de forte, ci si o uriasa incordare a potentialului economic al tarilor participante. In conditiile razboiului economia tarii a avut enorm de suferit.
Mari distrugeri au fost provocate fie de razboi, din ratiuni strategice militare au fost distruse sonde si instalatii petroliere, intreprinderi, cai ferate, poduri - inclusiv podul de la Cernavoda, o parte din recolta, depozite de combustibil, cereale si alimente. Teritoriul ocupat a fost supus unui jaf economic voit si sistematic.