In prima jumatate a mileniului I a. Chr., Grecia arhaica inaugureaza istoria propriu-zisa a Europei si pune bazele pe care, mai tarziu, Grecia clasica si elenistica vor crea civilizatia noastra. Grecia a jucat inca din aceasta epoca rolul de civilizatie-model nu numai pentru lumea mediteraneana, dar si pentru hinterlandul continental. Experienta Greciei reprezenta o fericita sinteza de imprumuturi provenite din Orient, din Egipt si dintr-o parte a Europei preistorice.

Civilizatia, fruct al unei sinteze, a fost un catalizator si, in aceeasi masura, un centru de geneza, un izvor de paradigme. Gandirea rationala - care s-a nascut in lumea greaca - este mama politicii, filosofiei, stiintei.



Formula greaca de societate - polisul - a reusit sa defineasca limpede raporturile dintre stat si individ si sa propuna ca ideal al oricarei vieti politice armonia dintre cetateni intru respectarea legilor. Democratia ateniana a formulat principiile care stau la organizarea lumii-moderne: egalitatea in fata legilor, raportul corect dintre indatoririle statului si cele ale cetateanului; asistenta sociala.

Datoria lumii moderne fata de civilizatia greaca este imensa. Categoriile gandirii moderne au fost definite intaia oara de catre greci. Lor le datoram esentialul instrumentarului intelectual si deopotriva principiile morale.

Rationalismul grec tindea sa cuprinda intr-o maniera coerenta viata in ansamblul ei si sa defineasca diferitele structuri sociale sau estetice in functie de un cosmos ideal. inca din epoca arhaica omul grec, capatand constiinta rolului sau de protagonist, devine “masura tuturor lucrurilor”, cu mult inainte ca gandirea filosofica sa fi enuntat acest principiu fundamental al civilizatiei elenice.