Orientul antic. Cadrul geografic si evolutia istorica

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
Toate marile civilizatii ale lumii orientale (mesopotamiana, egipteana, indiana) au avut nevoie pentru a se naste, a se dezvolta si a evolua de conditii geografice, climatice si umane deosebit de favorabile. Astfel de conditii favorabile au facut posibila depasirea stadiului de vanatoare si cules, pentru a intra in economia de productie, la inceput in special in regiunea Semilunei Roditoare care incadra intinsele campii ale Orientului Apropiat.

Si, de indata ce noile metode de productie care usurau subzistenta si progresul omului se ameliorau si se sitematizau, asistam la inflorirea marilor civilizatii orientale in campiile si in vaile marilor fluvii (Eufrat, Tigru, Nil, Indus) ale caror ape erau exploatate prin sisteme de canalizare.



Era necesar, pentru ca aceasta organizare sa reuseasca, de centralizarea puterii, ceea ce a dus, in cele din urma la agregarea unor societati prestationare (sau tributare). Primele concetrari de putere –ilustrate de cele dintai constructii monumentale- sunt templele si palatele, ale caror depozite si ateliere vadesc exercitarea unui control asupra proceselor de productie; aceste nuclee palatiale aveau si o functie redistributiva. Aceste structuri socio-politice vor modela marile civilizatii orientale.

Urbanizarea a fost rezultatul acestei specializari progresive a activitatilor productive si, invers, acestea erau stimulate de extinderea fenomenului urban. Aceasta precocitate a urbanismului oriental si rapida lui dezvoltare ulterioara vor ramane trasaturi distinctive ale Vechiului Orient fata de Europa tribala.

Elementul fundamental care confera unitate marilor civilizatii orientale nu este de natura culturala, ci de natura structurala. Civilizatiile orientale, cu pluralitatea lor de forme si de arii specifice, erau pretutindeni, civilizatii palatiale –adica ansambluri ierarhizate in jurul unui centru dinastic care joaca rolul de element structurant, organizator, al universului social, politic si religios.