Proiect de cercetare "Tabloidul si cititorii lui"

label Proiecte autorenew 2025-09-29, 17:01 history_edu A. Netedu
In ciuda faptului ca mijloacele de informare in masa s-au diversificat, presa scrisa continua sa aiba o importanta semnificativa in consumul informational, atragand de asemenea atentia asupra cercetarii fenomenului. Din presa scrisa am urmarit sa analizam in special un segment din aceasta si anume „tabloidele”. Acestea, probabil, atrag cel mai mult si sunt cele mai accesibile din toate punctele de vedere.

Departe de a reusi sa tratam in totalitate tema tabloidelor si cititorii lor, prezentul proiect urmareste sa descopere comportamentele determinate de citirea zilnica a tabloidelor, asadar scopul acestuia este explorativ. Am ales aceasta tema datorita impactului pe care fenomenul tabloidelor il are de curand in societatea romaneasca, avand in vedere cresterea numarului de publicatii de acest tip.

Suntem interesati sa aflam care sunt factorii care determina aparitia acestor ziare de tip tabloid, care sunt sursele de eficienta, cine consuma astfel de ziare si cum sunt influentati cititorii de temele abordate in acest tip de ziare.



Prezentarea cadrului teoretic
Presa de scandal sau presa "tabloida" cum o numeste literatura de specialitate ocupa un loc important in politicile culturale in desfasurare. Dupa parerea lui Glynn (2000: 227-229), politica culturala implica anumite actiuni care influenteaza modul in care ne intelegem pe noi insine si pe ceilalti, precum si locul nostru si al celorlalti in lume.

Odata cu intreaga cultura americana am preluat si produsul sau cel mai de pret si anume divertismentul. Daca lumea postmoderna este una a realitatilor multiple, a micilor naratiuni, a nonliniaritatii, lumea post/postmoderna este lumea divertismentului generalizat. Nimic nu are trecere daca nu ne amuza, iar ludicul a devenit valoarea fundamentala a culturii inceputului de secol.

In lipsa unei denumiri mai mult sau mai putin consacrate, am numit cultura divertismentului "post/ postmodernism". L-am ales, insa, pentru ca exprima foarte bine noua paradigma culturala care prinde contur. Asa cum observa Gabler (1998: 243-244), in lumea contemporana n-au existat si nu exista raspunsuri simple, ci numai probleme de importanta vitala, cu cele mai profunde implicatii. Pentru post-realisti, o viata in care divertismentul reprezinta cosmologia guvernata si intreaga existenta se transforma intr-un film nesfarsit ii apropie de posibilitatea de a inceta sa sufere durerile existentiale.

Noua paradigma culturala, oricum va evolua, nu va restaura probabil vechile modalitati de a privi lumea. Certitudinile legate de realitate, de care ne amintim cu drag, nu se vor mai intoarce niciodata. Adevarurile revelate pe suprafete puternic luminate nu seamana cu adevarurile descoperite in spatiile intunecate, remarca Stephens (1998: 230) Locul de dincolo de ironie si cinism, daca exista un asemenea loc, nu poate sa semene cu sinceritatea. vom fi confruntati cu idei noi, nefamiliare si deseori deconcertante.