In tarile dezvoltate a sporit in mod sugestiv speranta de viata, varstnicii constituind categoria populationala ce inregistreaza ritmul cel mai alert de crestere. Un recent inventar statistic acrediteaza ideea sporirii procentului de varstnici in randul populatiei generale din unele tari (Franta - 21%, Anglia – 19%, Olanda – 16%). Conform datelor furnizate de P.Mitu (1997), pentru tara noastra, in anul 2000, se anticipa atingerea unui procent de 17%. Mai apoi, prognozele demografice ONU estimau ca, in anul 2020, ponderea populatiei varstnice se va cifra la 22%, fiind mai accentuata la sexul feminin decat la cel masculin.



Imbatranirea este un fenomen ce poate fi surprins la diferite niveluri. Biologic, prin inmultirea bolilor, prin modificari in aspectul nostru si in modul de a ne deplasa sau prin riduri ce ne brazdeaza putin cate putin pielea; social, odata cu schimbarea de statut provoaca iesirea la pensie; psihologic, cu modificari privind activitatile intelectuale si motivatiile noastre. Cu timpul orice batranete are tendinta de a sfarsi intr-o stare patologica de senilitate (ramoleala, sclerozare) sau dementa.

Imbatranirea nu e o stare, ci un proces de degradare graduala si diferentiala. Imbatranirea este un proces diferential ce tine de date obiective (degradari fizice, tendinta de scadere a performantelor perceptive si mnezice etc.), dar si de date subiective, respectiv reprezentarea pe care si-o face persoana despre propria imbatranire.
imbatranirea este insotita de o crestere a vulnerabilitatii fata de anumite afectiuni, dintre care cele mai importante sunt accidentele cardiovasculare si cancerul.