Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE

Tehnologia de tratament termic pentru reperul placa de cuplare

label Proiecte calendar_month 2010-06-12, 00:00 autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Şef lucrări dr. ing. Rus Vasile

Placa de cuplare face parte din categoria cuplaj - ansamblare se livreaza, de obicei, in variante placutelor de cuplare la diverse amsamble mari Unitatea indeplineste recomandarile de siguranta ale asociatiilor competente. Cele mai importante domenii de utilizare sunt: masini de taiere, prese, automate de gaurire, masini de prelucrare a lemnului, precum si utilaje de prelucrare a materialului textil, a celui plastic si hartiei.

1.2. Solicitarile principale ale piesei in exploatare
Placa de cuplare este supusa la solicitari compuse - rasucire si incovoiere, incovoierea fiind cauzata de fortele cu care actioneaza organele sustinute asupra lor (greutatea rotilor, forte din angrenaje etc.),eventual si compresiune. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

In functie de rolul functional si de forma lor, placute se verifica la suprasarcini, la deformatii (de incovoiere si de rasucire), la vibratii, la rigiditate si la turatie critica.
Placutele pe langa incovoiere, rasucire (statica si variabila) sunt solicitati la uzura prin frecare, sunt supusi la solicitari dinamice: solicitari variabile sau solicitari la oboseala, solicitari prin soc.

Majoritatea placutelor sunt solicitate, asa cum s-a aratat, la rasucire si la incovoiere, solicitari cauzate de fortele transmise de acestia. La majoritatea placutelor, solicitarea este alternant simetrica chiar pentru valori constante ale sarcinilor, astfel incat criteriul hotarator al calculului de rezistenta este cel la oboseala sub actiunea eforturilor unitare variabile.

CUPRINS
1. Studiul piesei
1.1.Rolul functional al piesei in ansamblul din care face parte
1.2.Solicitarile principale ale piesei in exploatare

1.2.1.Solicitarea la rasucire (torsiune)
1.2.2.Solicitarea compusa de rasucire si incovoiere
1.2.3.Solicitarea la suprasarcini
1.2.4.Solicitarea la deformatii
1.2.5.Solicitarea la vibratii, la turatie critica si la rigiditate
1.2.6.Solicitari variabile. Solicitarea la oboseala
l .2.7. Solicitari prin soc
1.2.8. Solicitarea la uzura
1.3. Analiza conditiilor impuse pe desen
1.3.1.Conditii tehnice impuse
1.3.2.Existenta concentratorilor de tensiune

1.4.Scopul tratamentului termic indicat pe desen
1.5.Analiza corelarii dintre forma constructiva si tratamentul termic cerut
2. Studiul materialului
2.1.Domeniul de utilizare
2.2.Starea si formele de livrare

2.2.1.Forme de livrare
2.2.2.Starea de livrare
2.3. Conditii tehnice de calitate
2.3.1.Compozitia chimica
2.3.2.Caracteristici mecanice
2.3.3.Rezistenta la coroziune (inoxidabilitate)
2.3.4.Tratamentul termic aplicat probelor
2.3.5.Caracteristici fizice
2.3.6.Caracteristici tehnologice
2.3.7.Caracteristici metalografice
2.3.8.Aspect
2.3.9.Marcare

2.3.10.Indicatii de utilizare
2.3.11.Puncte critice
2.3.12.Indicatii tehnologice
2.3.13.Diagrame CCT si TTT
2.3.14.Corespondenta marcii de otel cu cele standardizate in principalele tari
3. Studiul tratamentelor termice
3.1. Stabilirea fluxului tehnologic de executie al piesei
3.1.1.Instabilitatea fluxului tehnologic de executie a piesei
3.1.2.Studiul tehnologiei de fabricatie
3.2. Rolul tratamentelor termice in fluxul tehnologic
3.2.1.Forjarea
3.2.2.Racirea dupa forjare si revenirea
3.2.3.Recoacerea de inmuiere (RI)
3.2.4.Calirea superficiala prin inductue(C)
3.2.5.Racirea
3.2.6.Revenirea

3.3.Stabilirea ciclului de tratament termic
3.4.Stabilirea parametrilor tehnologici
4. Alegerea utilajelor de tratament termic
4. l. Stabilirea utilajelor de tratament necesare fluxului tehnologic de tratament secundar si de suprafata
4.2. Denumire. Domenii de utilizare. Caracteristici tehnice principale
4.3. Instructiuni de protectia muncii si de P.S.I.
4.4. Probleme de ecologie
5. Alegerea si proiectarea dispozitivelor
5.1. Alcatuirea sarjei
5.1.1.Principii tehnologice si constructive de sarjare
5.1.2.Modul de asezare a sarjei
5.2. Proiectarea dispozitivelor
5.3. Calculul de rezistenta
5.3.1. Calculul de rezistenta la calire si revenire
6. Stabilirea tehnologiei de control
6.1. Controlul initial
6.1.1. Controlul compozitiei chimice
6.1.2. Controlul structurii
6.1.3. Controlul dimensional
6.2. Controlul interfazic
6.3. Controlul final al piesei tratate termic
6.3.1. Controlul duritatii
6.3.2. Controlul structurii
6.3.3. Controlul fragilitatii
6.3.4. Controlul porozitatii
6.3.5. Controlul rezistentei la coroziune
6.3.6. Controlul rezistentei la oboseala
6.3.7. Controlul rezistentei la uzura
8. Calcule economice
8.1. Stabilirea normei de timp
8.2.Stabilirea costului energiei si a materialelor auxiliare
8.3.Calculul costului tratamentului termic
ANEXA
BIBLIOGRAFIE