Iar daca facem comparatie intre consumul de zahar al orasanului si consumul de zahar al populatiei rurale , constatam ca in multe zone pe glob sunt populatii care arareori ajung sa guste din dulceata zaharului.Dar omul nu poate trai fara zahar indiferent ca acesta este zaharoza , adica zaharul obisnuit , sau alt zahar mai simplu cum ar fi glucoza sau fructoza.
Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea extragerii din plante a zaharului cristalizat devenea tot mai necesara . Prima planta care a furnizat omului materia prima pentru zaharul cristalizat a fost trestia de zahar ,din care , cu mai bine de 1800 de ani in urma , s-a putut obtine de catre populatii de pe teritoriul Indiei o substanta dulce , pe jumatate întarita , de culoare bruna.
Si astfel apare in scurt timp zaharul cristalizat . Apoi trestia de zahar , care se cultiva acolo de veacuri a fost adusa de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahar a ajuns o data cu cea de-a doua calatorie a lui Columb pe insula „ La Espagnola „ ( azi insula Haiti ) , de unde a trecut in America Centrala si America de Sud .
Extragerea zaharului cristalizat s-a perfectionat foarte repede si trestia de zahar a devenit una din cele mai rentabile culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie de zahar , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de sclavi isi pierdeau viata in cea mai neagra mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de zahar . Dar plantatiile de trestie de zahar din insula Haiti , care pana in anul 1791 detinea intaietate in comertul international al zaharului , au fost pustiite de rascoalele sclaviilor care nu au mai putut indura foametea si mizeria.
Cu timpul , trestia de zahar s-a extins in cultura in Brazilia si alte tari din America de Sud si Centrala , in Australia , in Asia ( China , Filipine , Indonezia ) si in mai multe tari africane . Aceasta planta este perena , o plantatie putand fi exploatata 5 – 7 ani .
